De la cafeaua de dimineață până la băutura „zero zahăr” de la prânz, aspartamul e peste tot. De 200 de ori mai dulce decât zahărul, fără calorii și cu o poveste care pare desprinsă dintr-un thriller științific, acest îndulcitor ridică o întrebare simplă, dar vitală: ne ajută sau ne face rău?
Aspartamul este un îndulcitor artificial descoperit în anul 1965, reglementat de Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA) pentru prima dată în 1974 și aprobat pentru utilizare în alimente uscate în 1981. Astăzi, este prezent în peste 6.000 de produse alimentare și băuturi, de la gumă și iaurturi, la pastile și băuturi răcoritoare dietetice. Gândit ca un erou al sănătății publice: un înlocuitor pentru zahăr fără calorii, menit să combată obezitatea și diabetul de tip 2, aspartamul nu ridică glicemia ceea ce îl face o alegere preferată de cei care gestionează diabetul de tip 2.
De asemenea, fiind sărac în calorii, dar având un gust similar cu zahărul, aspartamul devine atractiv pentru cei care sunt conștienți de greutatea lor corporală. Adevărul este că realitatea e mai nuanțată cu privire la acest îndulcitor cu zero calorii. Deși ar trebui să ajute la slăbit, unele studii indică un beneficiu modest la persoanele supraponderale. Alte cercetări nu găsesc nicio diferență sau, dimpotrivă scot la iveală o asociere cu creșterea în greutate. Majoritatea studiilor au analizat băuturile îndulcite artificial, mai degrabă decât îndulcitorii din alimente, iar rezultatele sunt mixte. Din acest motiv, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară nu va permite ca produsele care conțin îndulcitori artificiali să poarte o mențiune de sănătate privind pierderea în greutate.
În mod surprinzător, unele cercetări au descoperit că îndulcitorii ne-ar putea face să ne îngrășăm. O explicație ar fi „cauzalitatea inversă” – persoanele care sunt deja supraponderale sau obeze sunt mai predispuse să aleagă alimente sau băuturi cu îndulcitori pentru a le ajuta la pierderea în greutate.
Acest lucru face dificil de spus dacă îndulcitorii artificiali sau creșterea în greutate au fost primii sau cum se poate afecta unul pe celălalt. Aspartamul este un instrument care, dacă este folosit cu moderație, poate ajuta. Dar nu este un bilet garantat spre sănătate. Atunci când o persoană vrea să reducă zahărul, așa cum îndeamnă și Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care recomandă limitarea zahărului adăugat la mai puțin de 10% din aportul zilnic de calorii, o băutură dietetică poate fi un pas bun. Dar dacă o consumă zilnic și crede că e complet inofensivă, ar trebuie să reanalizeze acest obicei.
Unii oameni raportează dureri de cap, anxietate sau insomnie după consumul de aspartam. Iar în cazuri rare, cum ar fi fenilcetonuria (PKU), consumul acestui îndulcitor poate fi chiar periculos, ducând la acumularea de fenilalanină în creier.
Mai mult, există îngrijorări legate de riscurile neurologice: studii recente au sugerat posibile legături între consumul regulat de aspartam și afecțiuni precum demența sau accidentele vasculare cerebrale. Cercetătorii au mai raportat că după consumul de aspartam, în special în cazul unui consum excesiv, pot apărea migrene și iritabilitate.
O cercetare publicată în Cell Metabolism – Aspartame triggers insulin spike a arătat că aspartamul ar putea contribui la inflamația vaselor de sânge și la formarea plăcilor de grăsime în artere – factori de risc pentru bolile cardiovasculare. Studiul a fost realizat pe șoareci, dar rezultatele sunt alarmante.
Echipa de experți în sănătate cardiovasculară și clinicieni implicați în cercetare a descoperit că aspartamul declanșează creșterea nivelului de insulină la animale, ceea ce, la rândul său, contribuie la ateroscleroză – acumularea de plăci grase în artere, ceea ce poate duce la niveluri mai ridicate de inflamație și la un risc crescut de atacuri de cord și accident vascular cerebral în timp.
Cercetarea a fost inspirată de o cutie de sucuri dietetice în timpul unei întâlniri de proiect. „Unul dintre studenții mei sorbea din această băutură fără zahăr și i-am spus: «De ce nu te uiți la asta?»”, a povestit Yihai Cao, autorul principal care studiază bolile cronice legate de afecțiunile vaselor de sânge la Institutul Karolinska din Suedia.
Cercetările anterioare au asociat consumul de înlocuitori de zahăr cu creșterea numărului de afecțiuni cronice, cum ar fi bolile cardiovasculare și diabetul. Cu toate acestea, mecanismele implicate nu au fost explorate anterior. Acum însă, cercetătorii au demonstrat că nivelurile ridicate de insulină ale șoarecilor au alimentat creșterea plăcilor de grăsime în arterele șoarecilor, sugerând că insulina ar putea fi legătura cheie dintre aspartam și sănătatea cardiovasculară.
Alte dovezi indică faptul că îndulcitorii, inclusiv aspartamul, pot dezechilibra microbiomul intestinal – un factor esențial în digestie, imunitate și chiar sănătatea mentală. Aspartamul poate perturba microbiomul intestinal, comunitatea de bacterii care joacă un rol cheie în digestie, imunitate și chiar starea de spirit. Această perturbare poate afecta negativ sănătatea digestivă și funcția imunitară, crescând potențial riscul de infecții și alte probleme de sănătate.
Poate cea mai mare îngrijorare rămâne cancerul. În 2023, Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) a clasificat aspartamul drept „posibil cancerigen”. Deși este în continuare aprobat pentru consum în limitele de siguranță existente, o posibilă legătură între îndulcitorii artificiali și cancer a fost raportată în mass-media. Dar, în ciuda numeroaselor cercetări în acest domeniu, nu există dovezi convingătoare că îndulcitorii din alimentele și băuturile cu aspartam cresc riscul de cancer.
Clasificarea de către Organizația Mondială a Sănătății a aspartamului în grupa 2B înseamnă că există unele dovezi limitate privind riscul de cancer, însă nu sunt suficiente pentru a stabili o legătură cauzală clară.
Aspartamul poate fi un aliat util în reducerea consumului de zahăr și calorii, mai ales pentru persoanele care încearcă să gestioneze greutatea sau diabetul. Totuși, nu este o soluție magică. În dozele recomandate, aspartamul nu reprezintă un pericol imediat pentru majoritatea oamenilor. Dar consumul frecvent și pe termen lung ar trebui abordat cu prudență.