Rata șomajului a crescut ușor în România, ajungând la 5,6% în luna februarie, conform datelor publicate de Biroul European de Statistică. Deși media europeană este de 5,7%, ceea ce plasează țara noastră ușor sub acest nivel, problema principală rămâne numărul insuficient de locuri de muncă disponibile pe piață, potrivit TVRInfo.
Conform Eurostat, la finalul anului 2024, numărul șomerilor din România se ridica la 465.000 de persoane, iar datele arată că, spre deosebire de țările din regiune, doar în România a fost înregistrată o creștere a numărului de șomeri față de trimestrul precedent.
Dintre statele din regiune, Polonia, o țară semnificativ mai mare, are cel mai mare număr de șomeri (aproape 500.000), în timp ce Ungaria, Slovacia, Cehia și Bulgaria au cifre mult mai mici. În procente, România are cea mai mare rată a șomajului din regiune (5,7%), urmată de Slovacia (5,2%) și Ungaria (4,4%). Cele mai mici rate sunt în Polonia (2,8%) și Cehia (2,6%).
O problemă majoră este numărul redus de locuri de muncă disponibile. La finalul anului 2024, erau puțin peste 24.100 de locuri vacante în economia de piață, cel mai mic număr din ultimii patru ani. Dintre acestea, doar 8.200 de joburi erau disponibile în industrie, 1.200 în construcții și aproximativ 15.000 în sectorul serviciilor.
Una dintre cele mai grave probleme ale pieței muncii din România este rata șomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani, care a ajuns la 26,3% în decembrie 2024. Această cifră depășește chiar și Spania și Grecia, țarile care, până acum, conduceau clasamentul european la acest capitol. Media europeană este de 14,6%, iar Germania are cea mai mică rată, de doar 6,5%.
De asemenea, România este lider în UE la numărul de tineri care nu lucrează și nu urmează niciun program educațional („NEET”). Ponderea acestora este de 19,4%, mult peste media europeană de 11%.
Creșterea numărului de șomeri și lipsa locurilor de muncă, mai ales pentru tineri, reprezintă o provocare majoră pentru economia României. Fără politici eficiente de stimulare a angajării, aceste cifre ar putea continua să crească, afectând dezvoltarea economică și perspectivele de viitor ale tinerilor din țară.
