Cuviosul Tit a viețuit în timpul luptei împotriva sfintelor icoane (sec. IX). Acesta s-a călugărit de tânăr și a dobândit două mari virtuți: smerenia și ascultarea. În vremurile prigoanelor împotriva sfinelor icoane și a cinstitorilor lor, Cuviosul Tit a stat tare și neclintit ca un adevărat Stâlp al Ortodoxiei și al Bisericii lui Hristos.
Pentru marea sa dragoste, smerenie și curăție, Dumnezeu i-a dăruit darul facerii de minuni, atât în timpul vieții, cât și după trecerea sa la cele veșnice. Sfântul Cuvios Tit a adormit cu pace în veacul al nouălea.
Troparul Sfântului Cuvios Tit: Cu curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor și cu suspinurile cele dintru adânc ai făcut ostenelile tale însutit roditoare; și te-ai făcut luminător lumii, strălucind cu minunile, Tit, părintele nostru. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu ca să mântuiască sufletele noastre.
