Peste trei milioane de copii din întreaga lume au murit în 2022 ca urmare a infecțiilor rezistente la antibiotice, potrivit unui studiu realizat de doi experți de top în sănătatea copiilor, citat de BBC. Copiii din Africa și Asia de Sud-Est s-au dovedit a fi cei mai expuși riscului. Folosind date din mai multe surse, inclusiv Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Banca Mondială, autorii raportului au calculat că au existat peste trei milioane de decese la copii, în anul 2022, legate de infecțiile rezistente la antibiotice. Recunoscută deja ca o provocare majoră pentru sistemele de sănătate, rezistenţa la antibiotice apare atunci când bacteriile sau alţi agenţi patogeni suferă modificări care îi împiedică să răspundă la tratamentele antimicrobiene. Antibioticele reprezintă una dintre cele mai mari descoperiri ale ultimului secol, care a dus la progres medical. Antibioticele au salvat sute de milioane de vieți, au scurtat durata suferințelor prin infecții şi, în numeroase alte cazuri, au prevenit apariția unor sechele ale infecțiilor. Din nefericire, niciun nou antibiotic nu a fost descoperit în ultimii ani, iar folosirea lor neadecvată a dus la creșterea alarmantă a rezistenței la aceste medicamente. Experții la nivel mondial atrag atenția că, fără acțiuni constante de conștientizare a consumului responsabil de antibiotice, până în anul 2050, infecțiile rezistente la antibiotice ar putea provoca 10 milioane de decese pe an. Ceea ce înseamnă că la fiecare trei secunde vom pierde un om din cauza unei infecții rezistente la antibiotice, arată datele Organizației Mondiale a Sănătății.
Practic, infecțiile rezistente la antibiotice reprezintă una dintre cele mai mari provocări de sănătate publică la nivel mondial. România se află pe ultimele locuri ale clasamentului european în ceea ce privește consultul medical înainte de utilizarea antibioticului și pe ultimul loc în ceea ce privește cunoștințele generale ale populației despre utilizarea antibioticelor, arată datele Eurostat. Datele comparate despre consumul de antibiotice (2018) în România și Uniunea Europeană, publicate de Eurostat și evaluate în cadrul unui studiu al Societății Române de Rinologie și al Societății Naționale de Medicina Familiei, sunt îngrijorătoare și relevă că o treime dintre români folosesc în continuare antibiotice în mod necorespunzător, pentru simple răceli sau durere în gât.
Infecțiile cu germeni multirezistenți reprezintă o provocare majoră pentru toate sistemele de sănătate și specific pentru sistemul de sănătate și spitalele din România. Cel puțin trei sferturi dintre bolile cu febră ale copilului sunt produse de viroze și nu se tratează cu antibiotic, a explicat, într-un dialog cu HotNews, dr. Mihai Craiu, medic pediatru la Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu” din București: „E greu de generalizat, dar trebuie spus că dintre bolile cu febră ale copilului, oricare ar fi ele, la un copil sănătos anterior episodului febril, în principiu 75-80% dintre ele sunt produse de viroze. Adică antibioticul nu numai că este inutil, că nu are pe cine să influențeze, dar este chiar dăunator, deoarece nu omoară niște musafiri nedoriți în corpul copilului, ci omoară flora lui intestinală normală, care îl ajută la imunitate, la digestie, la toate lucrurile care știm că sunt necesare creșterii și dezvoltării copilului.”
Antibioticul „dat de frică” nu ajută, subliniază medicul: „Nu numai că nu ajută, dar face rău imediat și acest lucru îl observă și părintele – copilul poate vomita sau poate avea diaree dacă primește antibiotic într-o boală în care nu are nevoie de el. De aceea ne recomandă farmacistul să luăm probiotice și să avem niște precauții în administrarea antibioticului.”
Administrarea repetată de antibiotice este foarte nocivă, iar medicamentele riscă să nu mai aibă efect atunci când vei avea cea mai mare nevoie, atrage atenția dr. Mihai Craiu: „Expunerea repetată a microbilor răi, așa-numiții agenți patogeni, la antibiotice este ca și cum aceștia ar face meditații.”
Potrivit medicului, microbii „vor învăța să evite foarte bine efectul antibioticului data viitoare când ai meningită sau o pneumonie complicată. Microbii știu să evite aceste arme cu care noi venim din afară prin procesul de învățare. Însuși Alexander Fleming, omul care a descoperit penicilina, când a primit premiul Nobel, a spus în alocuțiunea respectivă că, dacă nu folosim cum trebuie această armă, ea va deveni ca un cuțit bont care se va toci. Și a avut dreptate. De ce se va toci? Pentru că va apărea rezistența la antibiotice.” Mihai Craiu avertizează și că „sunt tot felul de microbi multi-rezistenți în comunitate, nu doar la spital. Toți ne speriem de microbii groaznici pe care îi luăm ca infecții nosocomiale din spital. Dar există și în comunitate foarte mulți microbi rezistenți, iar acesta este viitorul spre care ne îndreptăm. Organizația Mondială a Sănătății a semnalat între primele 10 amenințări la adresa sănătății globale rezistența la antibiotice. Dacă o ținem tot așa, în cateva zeci de ani se va ajunge să se moară de la o pneumonie sau infecție urinară, din cauză că pacienții nu vor putea fi tratați cu absolut niciun antibiotic. Vorbim despre boli comune care nu vor mai putea fi tratate cu antibiotic.”
Practic, „un copil, cu cât va fi expus mai devreme și mai frecvent la antibiotice, cu atât va fi mai «handicapat» din punct de vedere imunologic”, este concluzia medicului, care este fondatorul și autorul paginii de Facebook Spitalul Virtual pentru Copii, unde face de ani de zile educație medială pentru publicul larg.
