Luiza Rădulescu Pintilie
Între amintirile lui ieri și iluziile zilei ce va veni, viața se întâmplă doar aici și acum
Și doar în prezent putem găsi, cu adevărat, visatul drum
Oricât de departe ar veni corabia sub pânzele căreia pe marea existenței pribegim
Și oricât de răsunător dreptul fericirii destinului îl tot cerșim.
Doar aici și acum putem trăi viața cu a ei frumusețe și taină
Supraviețuind și de-am rătăci cu minți pierdute cât timp ne bate o vie inimă sub haină;
Doar aici și acum putem să credem că nu există și nu vor exista pentru noi miracole,
Ori să alegem să vedem un miracol în ceea ce viața așterne fiecăruia în cale.
Mă conving tot mai mult că oamenii frumoși nu se recunosc după chip, ci după suflet,
După ceea ce lăuntric e ascuns sub omenescul lor crezământ,
Și-i transformă în minunea vieții de fiecare zi
Mai presus de amintirile de ieri și iluziile timpului ce va veni.
Și mai cred că doar în prezent putem găsi, cu adevărat, visatul drum,
Frumusețea și taina de a trăi aici și acum,
Oricât de departe ar veni corabia sub pânzele căreia pe marea existenței pribegim
Și oricât de răsunător dreptul fericirii destinului îl tot cerșim.
(27 martie 2025)
