N. Dumitrescu
Având în vedere efectele negative ce au rezultat la nivelul orașului Slănic după surparea străzii 23 August, la aproape un an de la înregistrarea acestui eveniment, instituții de cercetare de la nivel central au anunțat că în orașul prahovean se va derula un nou proiect, considerat a fi inovator, ce a primit finanțare de la nivel guvernamental. Informația a fost confirmată de către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), care a anunțat că, alături de Institutul Geologic al României, Universitatea București – Facultatea de Geologie și Geofizică, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospatială ”Elie Carafoli” (INCAS) București și Software Imagination & Vision S.R.L. (SIMAVI) a fost lansat proiectul ”Geomonitor – Soluție de monitorizare integrată a fenomenelor naturale și antropice declanșatoare de riscuri societale, pentru siguranța populației din zona afectată – orașul Slănic, Prahova”, finanțat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. Conform reprezentanților INCDFP, această inițiativă ”răspunde provocărilor societale (n.n. – care aparține unor largi grupuri sociale) cu care se confruntă orașul Slănic, marcat de un eveniment de surpare de teren într-o zonă rezidențială, prin furnizarea de servicii de cercetare geologică și geofizică”. Așa cum s-a mai menționat, activitățile proiectului sunt structurate pe o perioadă extinsă, o componentă esențială fiind monitorizarea pe termen lung a zonei afectate și a împrejurimilor, utilizând mijloace moderne, non-invazive și tehnici de la distanță pentru a urmări deplasarea sau înclinarea terenului sau a obiectivelor de interes din imediata apropiere a zonei afectate și din aria adiacentă. În acest sens, se vor realiza investigații geofizice și geologice în zona de referință pentru identificarea factorilor declanșatori ai sufoziunii, precum și dinamica fenomenului raportată la efectele de la suprafață. Reamintim că fenomenul de surpare care a afectat Strada 23 August din Slănic a fost înregistrat pe data de 25 aprilie 2024. Craterul format, ce a impus instituirea situației de stare de urgență la nivel local, a dat peste cap viața cotidiană a orașului, în mod special a familiilor din imediata apropiere a gropii formate, evenimentul producându-se cu câteva zile înainte de Paște. Dată fiind această situație, pentru protecția populației, zeci de familii au fost evacuate – 42 de familii din blocurile 20 B și 20 C, și ulterior, alte 7 familii din blocurile 13 și 14, pentru o anumită perioadă de timp. La solicitarea autorităților locale, prin Instituția Prefectului Prahova, de la Guvern s-au alocat 12 milioane de lei, pentru realizarea de rapoarte, studii și expertize, dar și pentru lucrări de punere în siguranță și de monitorizare a zonei afectate. Așa cum au arătat unele studii, zona conului de surpare de pe strada 23 August nu a putut fi pusă în legătură dinamică nici cu zonele de instabilitate datorate vechilor lucrări de la Baia Baciului sau Baia Verde, dar nici cu aria exploatărilor moderne din versantul stâng (estic) al pârâului Slănic, concluzia fiind că, în acest caz, este vorba despre un fenomen natural de sufoziune mecanică. Dar, așa cum se vede, situația înregistrată la Slănic a rămas în atenția instituțiilor centrale, dovadă fondurile alocate de către Ministerul Cercetării pentru proiectul Geomonitor.
Așa cum s-a precizat, ”Soluție de monitorizare integrată a fenomenelor naturale și antropice declanșatoare de riscuri societale, pentru siguranța populației din zona afectată – orașul Slănic, județul Prahova – GEOMONITOR” reprezintă un proiect pe care Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) l-a lansat în urma câștigării competiției SOL-2024-28, finanțat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. Astfel că proiectul menționat reunește o echipă multidisciplinară de experți, INCDFP coordonând un consorțiu format din mai multe instituții, obiectivul principal fiind acela de ”a crește contribuția cercetării științifice la înțelegerea și gestionarea riscurilor din zonă, prin furnizarea de servicii avansate de cercetare geologică și geofizică”, fiind enumerate, totodată, și obiectivele principale ale acestui proiect. Și anume: realizarea de investigații geofizice și geologice pentru identificarea factorilor declanșatori ai sufoziunii; crearea unui portal digital care va include hărți geologice de detaliu, rezultate ale măsurătorilor geofizice, produse din date seismologice; instalarea, în cadrul unei rețele integrate de monitorizare, a cel puțin 10 stații ale Sistemului Satelitar de Navigație Globală, 10 stații seismice în câmp liber și 3 stații în clădirile afectate din zona monitorizată ce vor transmite date în timp real; realizarea a cel puțin 3 modele digitale ale terenului și clădirilor.
”De asemenea, prin utilizarea tehnologiilor avansate, LiDAR, fotogrametrie, scanare 3D și interferometrie radar, se vor realiza modele digitale ale terenului și clădirilor ce vor fi comparate pentru detectarea și raportarea modificărilor semnificative ale stabilității solului și clădirilor. Un element cheie al proiectului îl reprezintă implementarea unui sistem de alertare automată care să genereze notificări în timp real către autoritățile publice atunci când sunt atinse sau depășite anumite valori limită prestabilite. În faza incipientă a proiectului, consorțiul a întreprins o serie de întâlniri, inclusiv cu reprezentanții Primăriei Orașului Slănic și SALROM SA – Slănic Prahova, care susțin proiectul și facilitează identificarea locațiilor adecvate pentru instalarea echipamentelor de monitorizare și asigură perimetrele necesare pentru desfășurarea activităților. Totodată, o echipă INCDFP s-a deplasat în zona afectată și a realizat o scanare LiDAR și fotogrametrie, în urma cărora au fost colectate date de mare precizie la sol ce vor fi folosite pentru georefențierea hărților vechi, ca puncte de control la sol pentru tehnologia LiDAR, fotogrametrie și repere topografice”, se mai arată în informarea Institutului Național de Cercetare–Dezvoltare pentru Fizica Pământului, referitor la acest proiect. Totodată, menționându-se că deja au fost identificate 5 locații strategice pentru instalarea senzorilor seismici și s-a efectuat o primă scanare TLS (Terrestrial Laser Scanning) a zonei centrale afectate, s-a mai precizat faptul că, în perioada următoare, echipa de proiect are prefigurate și o serie de activități esențiale. Și anume: măsurători gravimetrie absolute și relative; măsurători de profile seismice; identificarea clădirilor ce vor fi monitorizate; stabilirea locațiilor optime pentru instalarea stațiilor sistemului satelitar de navigație globală; măsurători seismice de reflexie, utilizând surse de suprafață, și măsurători de seismică pasivă; cartare hidrogeologică; prelevare probe apă pentru analize chimice; stabilirea locațiilor pentru foraje geologice și hidrogeologice. ”Prin câștigarea competiției SOL-2024-28 și demararea proiectului GEOMONITOR, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului și partenerii își demonstrează expertiza și capacitatea de a dezvolta soluții inovatoare pentru monitorizarea și gestionarea riscurilor naturale și antropice. Implementarea acestui proiect va contribui semnificativ la creșterea siguranței populației din zona Slănic, prin furnizarea de date precise și în timp real despre dinamica terenului și prin alertarea timpurie a autorităților în cazul unor evenimente potențial periculoase”, au mai subliniat cei de la INCDFP.
