”Decizia judecătorului de la Ploieşti trebuie să pună pe gânduri la modul serios sistemul de justiţie”, spune preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, potrivit Mediafax. ”Astfel de decizii trebuie să pună pe gânduri la modul serios sistemul de justiţie, pentru că există o răspundere a magistraţilor pentru deciziile pe care le iau şi nu numai a magistraţilor. Fiecare om care are o anumită putere de decizie trebuie să fie conştient că exercitarea acelei puteri trebuie făcută cu mare responsabilitate, pentru că anumite decizii pe care le ai pot să distrugă destine, pot să creeze probleme”, a spus la PrimaTv Ilie Bolojan despre decizia magistratului de la Ploieşti. Şeful interimar al statului menţionează că anumite decizii, dacă nu sunt corectate de către sistemul de justiție, ”nu fac decât să compromită justiţia”. Întrebat despre faptul că sunt numeroasele plângeri similare depuse la instanţe din ţară, Ilie Bolojan afirmă că ”nu poţi să interzici unor cetăţeni să depună contestaţii”. ”Dar Înalta Curte a tranşat problema la cel mai înalt nivel. Înseamnă că, dacă nu înţelegem ce înseamnă autoritate de lucru judecat, înseamnă că n-am înţeles nimic. În condiţii în care în speţe identice avem decizii diferite la instanţe diferite, înseamnă că este o problemă şi lucrurile trebuie corectate, în primul rând, din interiorul sistemului de justiţie, prin mecanismele care sunt create în acest sens”, conchide Bolojan. Înalta Curte de Casație și Justiție a României a admis, vineri, recursul şi a anulat decizia judecătorului de la Curtea de Apel Ploieşti: „Admite recursurile împotriva sentinţei nr. 135 din 24 aprilie 2025 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti – Secţia de contencios administrativ şi fiscal”. Curtea Constituţională şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti au declarat recurs împotriva deciziei pronunţate joia trecută de Curtea de Apel Ploieşti – Secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul numărul 301/42/2025, respectiv cel care viza să suspende, până la soluționarea definitivă a cauzei, executarea hotărârii prin care Curtea Constituţională a României (CCR) a anulat alegerile prezidenţiale din 2024.
CCR a transmis, într-un comunicat de presă, vineri, că „în mod regretabil, cu încălcarea prevederilor Constituției României și ale Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, care consacră caracterul general obligatoriu al actelor jurisdicționale ale Curții Constituționale de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, o instanță judecătorească a dispus, fără temei constituțional și legal, cu privire la efectele unei hotărâri obligatorii adoptate de instanța constituțională”. ”Aceste aspecte au determinat Curtea să acționeze procesual pentru a apăra ordinea constituțională și efectele Hotărârii nr.32/2024”, arată CCR. Aceasta explică faptul că Hotărârea Curții Constituționale nr.32/2024 este un act jurisdicțional, adoptat în exercitarea competenței proprii și exclusive prevăzute la art.146 lit.f) din Constituție. ”Actele jurisdicționale ale Curții Constituționale nu sunt acte administrative și, prin urmare, nu pot fi atacate în contencios administrativ, anulate sau suspendate. Ca atare, toate efectele constituționale și legale ale Hotărârii nr.32/2024 se produc pentru viitor, sunt general obligatorii pentru toate autoritățile întrucât fac parte din ordinea constituțională, în temeiul competenței exclusive a Curții Constituționale de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Președintelui României. România este un stat de drept în care Curtea Constituțională este independentă față de orice altă autoritate publică și se supune numai Constituției și propriei legi, iar competența sa nu poate fi contestată de nicio autoritate publică. Toți cetățenii au acces la justiție, însă, exercitarea acestui drept și înfăptuirea justiției se realizează numai în condițiile legii, prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege, cu respectarea competenței exprese a instanțelor judecătorești, care nu poate fi extinsă în domenii care sunt excluse controlului judecătoresc”, precizează CCR. Prin promovarea căii de atac a recursului, Curtea Constituțională „a urmărit restabilirea cât mai urgentă, a ordinii constituționale, respectul deplin și neechivoc pentru deciziile și hotărârile sale și eliminarea din ordinea juridică a oricăror interpretări juridice eronate și a aplicării cu rea-credință a legii”.
