Constipația este un simptom frecvent, care poate afecta pe oricine, la orice vârstă, de la bebeluși la seniori: se estimează că 12 % din populație la nivel global este afectată de constipație. Aproape că nu există persoană care să nu fi suferit de constipație tranzitorie de-a lungul vieții. Situația se poate complica în cazul persoanelor care suferă de constipație cronică. Un studiu recent are date noi despre impactul pe care îl poate avea constipația prelungită asupra stării de sănătate. Conform specialiștilor din cadrul Serviciul Național de Sănătate din Marea Britanie, o persoană se confruntă cu constipația dacă:Nu a avut cel puțin 3 scaune într-o săptămână;Dacă materiile fecale sunt deshidratate; Dacă scaunul este dificil și este însoțit de dureri;Dacă apare senzația de golire insuficientă după mersul la toaletă.
Constipația poate avea multiple cauze, de la anumite obiceiuri din stilul de viață până la anumite afecțiuni și terapii medicamentoase care perturbă digestia.
Dintre obiceiurile care vizează stilul de viață, cele care pot provoca constipația sunt: • Consumul insuficient de fibre alimentare – acesta înseamnă de fapt consumul insuficient de legume, fructe, cereale integrale, surse bune de fibre solubile și insolubile; • Deshidratarea – un alt obicei care poate facilita o astfel de problemă este consumul insuficient de apă; • Sedentarismul prelungit – în lipsa unui program susținut de exerciții fizice, tranzitul intestinal este mult încetinit, ceea ce poate declanșa constipația; • Consumul excesiv de carne și lactate – acestea pot genera constipație în momentul în care procentul lor din dietă este superior celui al alimentelor care conțin fibre; • Călătoriile lungi, schimbarea fusului orar sau a obiceiurilor de somn pot perturba temporar digestia.
O altă serie de cauze care pot genera constipație este cea reprezentată de anumite terapii medicamentoase. În această categorie intră:
Medicamentele pentru durere – substanțele destinate combaterii durerii pot duce la încetinirea tranzitului intestinal;Antidepresivele – unele dintre medicamentele destinate combaterii depresiei pot avea drept efect advers constipația;Antiacidele – soluțiile împotriva acidității excesive care conțin calciu sau aluminiu pot da constipație;Fierul – suplimentele pe bază de fier pot duce la întărirea excesivă a bolului fecal ceea ce poate genera dificultăți de eliminare.
Pe lângă stilul de viață și medicație, există o serie de afecțiuni care pot genera constipație. Dintre acestea fac parte:Sindromul de colon iritabil – această afecțiune se poate caracteriza și prin alternarea episoadelor de diaree cu constipație prelungită;Hipotiroidie – o tiroidă care funcționează sub parametrii optimi poate duce la încetinirea anumitor procese din organism, inclusiv a digestiei;Tulburările neurologice-afecțiuni precum Parkinson sau scleroza multiplă sunt însoțite de afectări ale nervilor care controlează tranzitul intestinal;Tumorile de la nivelul tractului intestinal – la anumite dimensiuni și localizări, acestea pot fi obstrucții în calea materiilor fecale.
În plus, stresul prelungit, ignorarea semnalelor pe care le dă corpul pentru a merge la toaletă și amânarea acestui gest creează condițiile instalării constipației. Un studiu recent publicat în Cell Report Medicine a pus în evidență aspecte noi privind impactul pe care îl poate avea constipația prelungită asupra stării de sănătate. Astfel, cercetătorii de la Institute for Systems Biology din Seattle au ajuns la concluzia că eliminarea materiilor fecale o dată și chiar de două ori pe zi este un gest sănătos care poate ține departe organismul uman de posibile complicații și îmbolnăviri, potrivit Hotnews.
Înainte de a ajunge la acest rezultat, cercetătorii au analizat date clinice și biologice de la 1.400 de persoane sănătoase care s-au înscris ca voluntari în studiu. Specialiștii au observat că stagnarea prelungită a bolului fecal în intestine face ca bacteriile să termine rezervele de fibre pe care le transformă, de obicei, prin fermentație, în acizi grași benefici și să fermenteze apoi proteine, ceea ce duce la apariția unor produși toxici de fermentație. „Astfel, în urma acestui proces, am constat niveluri crescute de toxine în sânge la persoanele sănătoase care se confruntă cu constipația, aceste toxine reprezentând un stres suplimentar pentru rinichi”, a declarat Sean Gibbons, unul dintre autorii cercetării. Specialiștii au ajuns la concluzia că bacteriile din intestin implicate în fermentație pot susține cel mai bine procesul normal de digestie și eliminare a materiilor fecale atunci când aceasta din urmă se face o dată sau de două ori pe zi. Această situație optimă de eliminare a materiilor fecale a fost observată la persoanele care mâncau multe legume și fructe, se hidratau corespunzător și făceau multă mișcare.
Pe lângă un nivel crescut de toxine în sânge, constipația prelungită poate duce și la probleme de sănătate precum:Hemoroizi – efortul mare de a elimina bolul fecal poate duce la umflarea venelor din anus și rect, ceea ce provoacă apariția hemoroizilor; Fisurile anale – materiile fecale deshidratate pot provoca mici răni anale, ceea ce provoacă sângerări și dureri; Formarea unui fecalom – acesta reprezintă o acumulare de materiile fecale dure în colon și rect, care poate necesita intervenție medicală pentru eliminare; Prolapsul rectal – forțarea exagerată a eliminării materiilor fecale poate duce la prolapsul unei porțiuni din rect prin anus, ceea ce necesită intervenție chirurgicală; Diverticulită – constipația prelungită poate duce la formarea unor săculețe în peretele colonului, care se pot infecta sau inflama; Dureri abdominale și balonare – aceste simptome însoțesc deseori întârzierea eliminării materiilor fecale; Scăderea calității vieții – constipația prelungită poate duce la stres și anxietate.
Constipația cronică ar trebui semnalată medicului, iar acesta poate face recomandări în privința stilului de viață pentru a regla digestia. În cazul în care acestea nu dau rezultate, specialistul poate veni către pacienți cu un program de teste și analize pentru a explora posibile cauze medicale ale constipației. Din setul de măsuri care pot regla digestia fac parte: • Creșterea consumului de legume, fructe și cereale integrale, pentru un aport optim de fibre (acesta trebuie să fie de 25-30 de grame pe zi); • Hidratarea corectă, cu cel puțin doi litri și jumătate de apă pe zi; • Reducerea consumului de carne roșie, mezeluri, alimente super procesate și lactate grase; • Creșterea consumului de alimente care stimulează digestia precum iaurtul, kefirul, murăturile, prunele, semințele de in pisate; • Consumul de suplimente alimentare împotriva constipației, la sfatul medicului; • Adoptarea unui program zilnic de minimum 30 de minute de mișcare • Respectarea semnalelor corpului de a merge la toaletă.
O atenție deosebită trebuie acordată laxativelor. Acestea trebuie luate doar la sfatul medicului și în niciun caz pe termen lung.
