Sezonul de gripe și viroze agresive a dus la multe cazuri de pneumonii

Actualul sezon de gripă și viroze respiratorii a fost mult mai agresiv decât cele trecute, iar în acest context și numărul cazurilor de pneumonii a fost și continuă să fie ridicat, conform datelor Centrului pentru Controlul Bolilor Transmisibile, preluate de Hotnews. Pneumoniile de cauză virală sunt mai frecvente în acest sezon, unul dintre germenii implicați fiind VSR – virusul sincițial respirator. Medicii explică mecanismele și cauzele pentru care apare pneumonia la copii și ce au de făcut părinții în cazul în care suspectează o astfel de complicație. Cea mai frecventă cauză pentru care copiii ajung să facă pneumonie este infecția cu un virus sau cu mai multe. Și, cu cât un sezon de viroze respiratorii este mai agresiv, cu atât riscul de complicații este mai mare. Iar actualul sezon de gripă nu a fost deloc blând, au atras atenția medicii pediatri și infecționiștii.
La Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și a Copilului „Aleesandrescu-Rusescu”, unul dintre cele mai mari spitale din Capitală, în 2025, cea mai frecventă cauză de spitalizare a copiilor cu boală respiratorie fost infecția cu VSR – virusul sincițial respirator. Potrivit prof. dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru, șef de secție la INSMC „Alessandrescu-Rusescu”, „dintre pacienții foarte grav bolnavi, care au necesitat ventilație mecanică, de departe cea mai frecventă cauză a fost infecția cu VSR.” Nu de puține ori, copiii care s-au infectat cu VSR ajung să facă pneumonie, o complicație riscantă care poate duce la deces, mai ales la copiii sub 5 ani. „Pneumoniile sunt determinate, în principal, de germeni”, explică dr. Gabriela Vitan, medic specialist pediatru MedLife. Este adevărat, adaugă medicul specialist, că sunt și cazuri în care copiii pot face pneumonii – de exemplu, în astmul bronșic: „Dar asta este o altă situație, acolo este o cauză alergică, cu un alt mecanism.”
Dacă ne referim strict la pneumoniile date de germeni, acestea sunt împărțite în două categorii, mai spune dr. Vitan: „Unele sunt de cauză virală – și acestea, în principiu, trec de la sine, depinde de virusul implicat și de vârsta copilului. Pneumoniile de cauză virală sunt mai numeroase. Iar în acest sezon, ne-am confruntat cu multe pneumonii cu VSR și cu gripă.” Pneumoniile în care sunt implicate bacteriile sunt mai rare și pot să apară ca o complicație a infecțiilor virale, dar și ca unică etiologie a pneumoniei, precizează medicul specialist pediatru. Sugarii reprezintă categoria cea mai vulnerabilă în fața pneumoniilor: „Una dintre cauze este aceea că ei nu au intrat în contact cu foarte mulți germeni și imunitatea lor nu este bine dezvoltată, astfel încât să ofere un răspuns împotriva acestor virusuri. Și o altă cauză este aceea că, la ei, căile respiratorii sunt destul de înguste. Și de aici și riscul de a apărea complicații – de exemplu, la sugari – și au fost multe cazuri în această perioadă – au fost multe bronșiolite cu acest VSR. Cu cât sugarul este mai mic, cu atât riscul de complicații este mai mare.” Pneumoniile încep asemenea unor răceli. „Copiii au ceva secreții nazale, tușesc, dar starea lor este bună. Însă, pe măsură ce aceste viroze se complică și ajung să devină niște bronșiolite, niște pneumonii, starea de sănătate a copiilor se deteriorează. Dacă vorbim despre sugari, ei ajung să nu mai mănânce la fel de bine, pentru că îi deranjează și nasul, încep să tușească mai frecvent. Și părinții chiar spun că respiră cu burtica, adică fac un efort respirator. Sau pot să fie mai palizi, mai somnolenți. Aceste semne ar trebui să îi alarmeze pe părinți și să meargă cu copilul la medic”, atrage atenția dr. Vitan. Cea mai eficientă metodă de protecție în fața poneumoniilor și a infecțiilor virale este vaccinarea. „Noi sfătuim mereu părinții să-și vaccineze copiii înainte de începerea sezonului de gripă”, precizează dr. Gabriela Vitan. Vaccinul împotriva gripei la copii are două variante: injectabil – se poate administra la vârstă mai mică – și intranazal – care se administrează de la vârsta de 2 ani. „Complianța la acesta din urmă este mai mare, copiii nu au disconfort, dar, din păcate, nici chiar așa copiii nu prea sunt vaccinați înainte de sezonul de gripă. Cred că una dintre probleme aici este faptul că părinții nu sunt informați că-și pot proteja copilul în acest fel. Și poate că mai este și ideea că gripa este doar o răceală, ceea ce nu este adevărat”, mai spune medicul specialist pediatru. Unul dintre motivele pentru care actualul sezon gripal a fost mai agresiv decât cele anterioare poate fi faptul că, în post-pandemie, oamenii sunt mai reticenți la vaccinare. „Și să știți că vaccinurile, în general, chiar dacă nu previn boala în totalitate, determină tulpinile să nu mai fie atât de virulente. Chiar dacă un copil se îmbolnăvește, simptomele sunt mai ușoare. Iar în acest sezon, chiar am observat că gripa a fost mai agresivă”, a adăugat dr. Vitan. O caracteristică a acestui context viral a fost apariția multor cazuri de miozită. „Și chiar de pneumonii care aveau o infecție bacteriană inițial și care s-au complicat și cu gripă sau care erau probabil erau în perioada de incubație a gripei. Și aceste cazuri au necesitat mai multe zile de spitalizare și a fost nevoie de antibiotic”, precizează dr. Vitan. Ce este miozita? „Am observat destul de des la copii, în acest sezon, că, spre finalul bolii, când febra aproape se termina, începeau să acuze durerile acelea clasice, musculare, pe care le simțim și noi, adulții, în timpul sezoanelor de viroze și gripe. Doar că, uneori, pot fi atât de severe încât copilul nu mai poate să meargă. Se întâmplă asta din cauza răspunsului inflamator al organismului împotriva virusului. Nu se știe exact mecanismul, dar se pare că unele celule musculare sunt distruse – fie de virus, fie de organism – și se secretă enzime musculare în sânge. Practic, celulele musculare eliberează aceste enzime în sânge, iar noi le putem doza. Din fericire, este autolimitantă situația, adică trece în câteva zile”, a explicat dr. Gabriela Vitan.
În cazul în care părinții observă la copiii lor semne de pneumonie, este recomandat ca, în primele zile de boală, copilul să fie tratat acasă. „Și dacă în 24-48 de ore boala evoluează spre rău, atunci este indicat să obținem programare la medic. Pentru că d mergi din prima cu copilul la camera de gardă, de acolo poți să «culegi» un alt germene și lucrurile să se complice și mai tare. Asta apropo de faptul că un copil infectat cu gripă poate să culeagă și o bacterie și invers”, explică dr. Vitan. Cât privește tratamentul, antibioticul este indicat doar în tratamentul pneumoniilor de cauză bacteriană: „În cele de cauză virală nu ne aduce niciun beneficiu. Penumoniile virale trec de la sine dacă nu apar complicații de genul insuficienței respiratorii. În al doilea rând, antibioticul s-ar putea să ne încurce pentru că se pare că bacteriile bune din colon sunt implicate inclusiv în imunitate. Și noi, cu un antibiotic, dezechilibrăm această floră, deci, dezechilibrăm cumva și răspunsul imun”, precizeză dr. Gabriela Vitan. Trebuie spus însă că, în cazul pneumoniilor de cauză bacteriană, nu toate antibioticele se potrivesc la toate bacteriile. „Și ar trebui să știm cu certitudine despre ce bacterie este vorba ca să inițiem un tratament cu un antibiotic țintit. Și, din fericire, putem face investigații în acest sens”, adaugă medicul specialist pediatru.
Cel mai grav caz de copil cu pneumonie pe care l-a întâlnit în acest sezon dr. Gabriela Vitan a fost acela al unui internat care nu a fost depistat cu testele rapide: „I s-au făcut mai multe teste, în fiecare zi, și abia printr-un test PCR s-a observat că are gripă. Iar pe lângă gripă mai avea și o suprainfecție cu pneumococ. Copilul avea în jur de 10 ani și evoluția lui a fost bună în final. Dar a stat multe zile în spital.” Cea mai bună metodă de a evita complicațiile infecțiilor virale și a nu ajunge la pneumonie este vaccinarea: „Toți copiii sunt predispuși la a face gripă, mai ales cei care se află în colectivitate. Dar evident că nu-i putem ține sub un clopot de sticlă, ei oricum vor intra în contact cu alți copii bolnavi. Sfatul meu către părinții care doresc să-și protejeze copiii este acela de a-i vaccina înainte de începerea sezonului de gripă. Și, în al doilea rând, să încerce să aibă o dietă cât mai echilibrată, să aducă în alimentație fructe și legume proaspete, în ideea de a avea o șansă în plus în lupta împotriva acestor viroze”, conchide dr. Gabriela Vitan.
Începând cu anul 2000 și până acum au fost efectuate mai multe studii majore asupra cauzelor și mecanismelor implicate în apariția pneumoniei la copii, boală care încă omoară, la nivel mondial, circa un milion de copii cu vârste sub 5 ani. Rezultatele au arătat că 12,8% din toate decesele copiilor cu vârstă sub 5 ani, dar mai mari de 28 zile, sunt atribuibile pneumoniei, precizează prof. dr. Mihai Craiu pe pagina de Facebook a Spitalului virtual pentru copii.
Astfel, potrivit studiului PERCH – Pneumonia Etiology Research for Child Health, publicat de Johns Hopkins Bloomberg School & Public Health, studiu efectuat în țări mai puțin dezvoltate din Africa și Asia de Sud-Est, dar și al cercetării EPIC, efectuat în SUA, asupra unor copii cu pneumonie severă, evidențiată radiologic și spitalizați, și asupra cărora s-au făcut analize PCR pentru a se găsi cauza, s-a conchis că VSR-ul ocupă locul 1.
În pneumoniile severe din studiul PERCH, 68% din cei spitalizați aveau o infecție cu unul sau mai multe virusuri, în timp ce doar 22,8% erau produse de bacterii. Totodată, cercetarea a mai arătat că pneumococul – prima dintre bacterii – se poziționa abia pe locul 5 în top. Chiar și în pneumoniile foarte severe, cu spitalizare în Terapie Intensivă și în rândul cărora au fost documentate și decese, tot virusurile au fost mai frecvente, 54.5% față de cele produse de bacterii – 33.7%.
La fel, în studiul EPIC, doar 8% din pneumonii au fost produse de o infecție bacteriană, la care se mai adaugă încă 7% cazuri cu infecții mixte, viro-bacteriene. Mesajul de luat acasă, conchide prof. dr. Craiu, este acela că majoritatea celor un milion de decese ar putea fi prevenite prin vaccinare, indiferent de țara aflată pe glob și de sistemul de sănătate.