Peste 3.000 de persoane se află pe lista de așteptare pentru un transplant în România, iar ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, afirmă că, în momentul de față, lista „nu poate fi rezolvată într-un timp rezonabil”. Rafila spune că România ar trebui să aibă cel puțin câteva sute de donatori annual, potrivit Hotnews.
În acest context, Agenţia Naţională de Transplant a lansat o campanie de informare privind importanţa donării de organe în salvarea de vieţi, în contextul în care anul trecut s-a întregistrat o scădere a numărului de transplanturi. „Donarea şi transplantul sunt un domeniu care defineşte umanitatea şi solidaritatea unei societăţi şi tocmai de aceea Agenţia de Transplant îşi asumă nu doar să gestioneze acest sistem, ci să-l dezvolte tocmai pentru a oferi oamenilor pe lista de aşteptare o adevărată şansă la viaţă. (…) În primul rând, am vrea să informăm populaţia că este vorba despre donarea după decesul pacientului, pentru că încă mai există astfel de (…) dubii în rândul populaţiei”, a declarat marți directorul executiv al Agenţiei Naţionale de Transplant, Guenadiy Vatachki, într-o conferință de presă, potrivit Agerpres.
Iată câte transplanturi s-au făcut în ultimii ani în România:
*Anul 2022: 314 transplanturi (230 de rinichi, 75 de ficat, 7 de cord, două de plămân); dintre acestea, 19 au fost transplanturi pediatrice (14 de rinichi, 3 de ficat și două de cord).
*Anul 2023: 325 de transplanturi (219 de rinichi, 94 de ficat, 11 de cord, unul de plămân); dintre acestea, 17 au fost transplanturi pediatrice (8 de rinichi, 8 de ficat și unul de cord).
*Anul 2024: 243 de transplanturi (167 de rinichi, 74 de ficat, unul de cord și unul de plămân); dintre acestea, 12 au fost transplanturi pediatrice (5 de rinichi și 7 de ficat).
Potrivit directorului executiv al Agenţiei Naţionale de Transplant, campania de informare „Cadoul Vieţii” va cuprinde un spot care va fi difuzat pe televiziuni şi în prezentări ce vor fi făcute în instituţii şi universităţi, unde ulterior se va derula şi o componentă de întrebări şi răspunsuri.
Guenadiy Vatachki a punctat că este necesar un plan de măsuri care presupune, printre altele, prioritizarea naţională a activităţii de donare de organe şi ţesuturi în spitalele acreditate şi nu numai.
La rândul său, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a atras atenţia că prin acceptarea transplantului sau a donării de organe se poate „da viaţă” altor oameni. El a subliniat că educaţia în rândul personalului medical şi al populaţiei poate fi făcută doar în parteneriat şi a semnalat importanţa abordării pro-transplant şi pro-donare de organe, pentru că lista de aşteptare de 3.000 de persoane nu poate fi rezolvată „într-un timp rezonabil”, având în vedere că se înregistrează câteva zeci de donatori în fiecare an, cifră care nu acoperă necesarul, însă şi-a arătat aprecierea pentru faptul că multe spitale din România efectuează proceduri de transplant. Potrivit ministrului Sănătăţii, cea mai frecventă procedură de transplant de organ se referă la cel renal, hepatic şi cardiac.
„Transplantul rămâne pentru noi o prioritate. Ne gândim cum să îmbunătăţim finanţarea, să îmbunătăţim comunicarea, dar nu putem face lucrul ăsta decât împreună cu profesioniştii din domeniul sănătăţii, cu universităţile de medicină şi farmacie şi nu în ultimul rând cu mass-media”, a adăugat Rafila.
Răspunzând întrebărilor jurnaliștilor, ministrul Alexandru Rafila a afirmat că o eventuală introducere în România a acordului prezumat pentru donarea de organe necesită „o discuţie extinsă”:
„Cred că trebuie să facem şi cu cultele religioase, pentru că trebuie să excludem din discuţie, din spaţiul public, că acordul prezumat poate să ducă la excese care să afecteze, într-un fel, viaţa sau drepturile oamenilor. Cred că trebuie întâi să avem un glosar şi o definire şi o înţelegere a termenilor care se referă la acest lucru”, a afirmat Rafila.
