Un grup internațional de cercetători, format din specialiști de la Universitatea din București, de la Museum für Naturkunde Berlin și University College London, a anunțat descoperirea a două noi specii de sauropode în Bazinul Hațeg din Transilvania, potrivit unui comunicat emis de Universitatea din București și preluat de Hotnews.
Cele două noi specii, botezate Petrustitan hungaricus și Uriash kadici, cresc astfel numărul speciilor sauropode europene de la finalul Cretacicului, acum circa 70 de milioane de ani, la 11, în condițiile în care în urmă cu un deceniu și jumătate numărul lor nu era mai mare de cinci.
Studiul, publicat recent în revista Journal of Systematic Palaeontology, descrie atât cele două specii, cât și contextul în care este posibil ca ele să fi apărut în bazinul Hațeg. Mai mult, ridică un semn de întrebare privind concepțiile depână acum privind nanismul insular, proces care a dus la apariția dinozaurilor pitici din această parte a lumii.
Dacă Petrustitan hungaricus se încadrează în clasa dinozaurilor pitici, cu dimensiuni similare cu cele ale lui Magyarosaurus dacus, nu la fel stau lucrurile și cu cea de a doua specie, Uriash kadici.
În cazul acestui specimen, specialiștii au calculat pe baza dovezilor fosile că dimensiunile sale erau unele uriașe. Circa zece metri lungime și aproape opt tone greutate, ceea ce îl făcea un veritabil uriaș într-o lume a dinozaurilor pitici. Unii a căror lungime medie era de 2.5 metri, iar greutatea nu depășea o tonă.
„Diversitatea extraordinară a speciilor sauropode într-o arie geografică redusă precum Bazinul Hațeg, pe atunci o zonă dominată de insule, este remarcabilă. Practic, sauropode cu dimensiuni complet diferite coexistau într-un areal extrem de redus. Iar asta oferă o imagine fascinantă asupra condițiilor de mediu care au permis coexistența atâtor specii diferite”, subliniază dr. Verónica Díez Díaz, coordonatorul studiului.
Până la această descoperire, specialiștii credeau că dinozaurii care trăiseră în Bazinul Hațeg s-au adaptat mediului limitat, devenind mai mici. Un fenomen cunoscut în termeni de specialitate ca nanism insular. Însă descoperirea unui exemplar ca Uriash schimbă complet datele problemei.
„Evoluția locală a sauropodelor a fost cu mult mai complexă decât se credea. Iar acum avem dovada că nu toți dinozaurii își reduseseră dimensiunile”, a adăugat Conf. Univ. Zoltán Csiki-Sava de la Universitatea din București.
Studiul subliniază inclusiv conexiunile care existau între dinozaurii europeni și rudele lor din Africa, Asia sau America de Sud.
„O contribuție la o astfel de diversitate biologică putea fi facilitată de apariția unor punți de uscat temporare între Europa, Africa și Asia. Iar astfel de migrații par să coincidă cu un nivel mai scăzut al oceanului planetar. În mod curios, este posibil ca unii dintre acești dinozauri să fi înotat până în Europa, pe distanțe de până la 500 de kilometri”, subliniază Paul Upchurch, cercetător și cadru didactic la University College London, și el coautor al articolului.
Este posibil, susțin specialiștii, ca unele dintre specii să fi evoluat local, în timp ce altele să reprezinte doar „imigranți” sosiți relativ recent. Un răspuns la această problemă este însă dificil de oferit în acest moment.
„Deși această lucrare a contribuit semnificativ la înțelegerea faunelor de titanozauri din Europa în Cretacicul târziu, suntem încă departe de finalul drumului. Noi situri sunt descoperite încontinuu, oferind mai mult material pentru studiu. Sunt convinsă că Europa va continua să ofere multe surprize în ceea ce privește paleontologia Cretacicului târziu în anii următori”, concluzionează dr. Verónica Díez Díaz.
