Generațiile Millennials (1981–1996) și Z (1997–2012) devin simultan pionierii și cei mai vulnerabili în fața tsunami-ului digital care vine. Iar această schimbare, preconizată până acum să aibă loc în următorii 20-30 de ani, va fi mult mai rapidă: lumea se va schimba radical în cel mult 10 ani, spune Bogdan Stoian, psiholog clinician specializat în tehnici de comunicare și influență social, citat de Hotnews. Inteligența artificială (IA) nu mai e un concept futurist, ci o realitate prezentă în viața cotidiană. De la recomandările Netflix și YouTube (care generează peste 70-80% din conținutul urmărit) până la asistenți vocali integrați în miliarde de dispozitive, IA pătrunde tot mai adânc în rutina zilnică. Aplicații precum ChatGPT au cunoscut o adopție fulgerătoare, atingând 100 de milioane de utilizatori în doar două luni – un record istoric. Bogdan Stoian, psiholog clinician specializat în tehnici de comunicare și influență socială, a realizat o analiză cu privire la modul în care IA va transforma profund patru domenii cheie în viitorul apropiat – educația, munca, creativitatea și psihologia – cu accent pe contextul din România, integrat în tendințele globale. Analiza ia în calcul o previziune a următorilor 5-10 ani, arătând de ce această revoluție digitală este poate mai accelerată și cu impact mai mare cu precădere în rândul oamenilor din generația Millenials și Generația Z, dar și ce soluții concrete avem pentru a ne adapta: de la reînvățare continuă la menținerea unui echilibru sănătos între om și tehnologie. Mulți experți compară amploarea acestor transformări cu Revoluția Industrială – doar că totul se petrece acum într-un ritm accelerat. Diferența este că, dacă invențiile industriale au avut nevoie de decenii pentru a se răspândi, astăzi algoritmii pătrund în viața globală în doar câțiva ani. Potrivit CEO-ului OpenAI, Sam Altman, costul generării de text cu IA s-a redus de 150 ori între începutul lui 2023 și mijlocul lui 2024, democratizând astfel accesul la tehnologie. Ieftinirea accelerată a dezvoltării modelelor AI (vezi apariția DeepSeek) va face ca societatea să se schimbe dramatic, iar ceea ce considerăm astăzi a fi un parcurs normal – școală primară, liceu, facultate, job, avansare în carieră, pensionare – să nu mai fie valabil. Impactul AI va fi unul devastator pentru cei care nu se vor adapta. Pentru generațiile viitoare, Bacalaureatul ar putea fi înlocuit, de exemplu, cu obținerea unei Certificări AI, iar cine nu o trece va fi un proscris, arată Bogdan Stoian în analiza sa.
În acest context, generațiile Millennials (1981–1996) și Z (1997–2012) devin simultan pionierii și cei mai vulnerabili în fața tsunami-ului digital care vine. Iar această schimbare, preconizată până acum să aibă loc în următorii 20-30 de ani va fi mult mai rapidă: lumea se va schimba radical în cel mult 10 ani.
Sistemul educațional clasic este în pragul unei crize identitare. Tot mai mulți tineri evită facultățile tradiționale în favoarea cursurilor online, mai scurte și orientate spre practică. Un sondaj global din 2024 arată că 33% dintre Millennials și Gen Z aleg să nu urmeze o facultate, invocând costurile ridicate și lipsa de relevanță. În România, interesul pentru cursuri de programare sau design digital este în creștere.
Bogdan Stoian subliniază că rolul profesorului nu va dispărea, ci se va transforma: “IA poate prelua sarcinile repetitive, lăsând educatorii să se concentreze pe mentorat și dezvoltarea gândirii critice. Totuși, pentru ca România să țină pasul, e nevoie de investiții în digitalizarea școlilor și formarea profesorilor”. IA aduce progrese semnificative în medicină. În prezent, 42% dintre instituțiile medicale din UE folosesc algoritmi pentru diagnosticare, iar alte 19% urmează să adopte astfel de soluții în curând. Tehnologiile bazate pe imagistică pot detecta afecțiuni precum cancerul cu o acuratețe similară sau superioară celei umane. Telemedicina se dezvoltă accelerat, iar 64% dintre pacienți acceptă ideea unui asistent virtual care să îi sprijine în administrarea tratamentelor sau monitorizarea simptomelor. Aceste inovații pot reduce timpul de diagnostic, costurile și pot salva vieți – cu condiția ca deciziile să rămână în mâinile medicilor, iar tehnologia să fie integrată responsabil.
Piața muncii se află într-o metamorfoză profundă. Algoritmii înlocuiesc deja sarcinile repetitive din contabilitate, resurse umane sau redactarea de documente. Până în 2027, se estimează că 83 de milioane de joburi vor dispărea la nivel global, în timp ce 69 de milioane noi vor apărea – majoritatea în domenii tech, sustenabilitate sau IA. Vor fi necesari specialiști în etică AI, ingineri de prompturi sau antrenori pentru roboți conversaționali. România riscă însă să piardă ritmul dacă nu investește în reconversie profesională și menținerea talentului în țară.
Revoluția IA are și un revers psihologic. Studiile arată că externalizarea proceselor cognitive către tehnologie (offloading cognitiv) poate afecta memoria, gândirea critică și creativitatea. Oamenii riscă să devină dependenți de algoritmi chiar și pentru decizii simple, pierzând astfel motivația de a gândi independent.
Fenomenul se resimte mai puternic în rândul tinerilor crescuți cu Google, GPS și feed-uri personalizate de conținut. Dacă IA devine principalul filtru al realității, oamenii pot rămâne într-o „bulă digitală” care le limitează curiozitatea și interacțiunea autentică. Efectele includ anxietate, izolare socială și chiar crize existențiale.
