Ciclul electoral prelungit din România va întârzia probabil măsurile suplimentare de consolidare fiscală până cel puţin în semestrul doi din 2025 şi, fără măsuri suplimentare, există riscuri privind estimarea legată de deficit, previzionat la 7,5% din PIB în 2025, în special ţinând cont de deficitele lunare mari de la începutul lui 2025, se arată într-o analiză agenţiei de evaluare financiară Fitch Ratings, citată de Agerpres. Conform datelor privind lichidităţile, deficitul bugetar din ianuarie şi februarie s-a situat la 30 miliarde de lei (sau 1,6% din PIB-ul previzionat în 2025), similar cu nivelul de 29 miliarde de lei din 2024, ilustrând compromisurile politice din jurul consolidării fiscale, pe fondul potenţialului impact negativ asupra creşterii economice. Mai mult, la fel ca majoritatea statelor membre UE, România se va confrunta cu presiuni privind majorarea cheltuielilor din domeniul apărării (care în 2024 s-au situat la 2,3% din PIB).
În pofida riscurilor politice şi fiscale, scenariul de bază al Fitch estimează o redresare modestă, cu o creştere a economiei de 1,4% în 2025 şi de 2,2% în 2026, ceea ce va ajuta la reducerea deficitului până la un nivel încă ridicat, de 6,8% din PIB, în 2026. Aceste evoluţii nu vor preveni majorarea ponderii datoriei ca procent din PIB la 62% în 2026 (de la un nivel de 49% în 2023), peste nivelul mediu de 56% prevăzut în cazul ţărilor din aceeaşi categorie de rating („BBB”) şi la aproximativ 70% din PIB până în 2028, conform proiecţiilor de bază ale agenţiei. Fitch avertizează că instabilitatea politică va rămâne ridicată în România înaintea repetării alegerilor prezidenţiale din mai. Provocările la adresa reducerii deficitelor ridicate record şi a stabilizării datoriei, şi riscurile privind durabilitatea coaliţiei aflată la guvernare, pe fondul polarizării sociale, sunt reflectate în perspectiva negativă atribuită ratingului suveran al României BBB minus”, apreciază agenţia. Cei trei candidaţi principali înaintea votului din primul tur, în 4 mai, sunt: Crin Antonescu, candidatul oficial al Guvernului de coaliţie format din trei partide, George Simion, liderul formaţiunii populiste Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), al doilea cel mai mare partid din Parlament, şi primarul Bucureştiului, Nicuşor Dan, care candidează ca independent. Un al doilea tur de scrutin va avea loc în 18 mai, dacă niciun candidat nu-şi asigură peste 50% din voturi în primul tur. După ce Curtea Constituţională a României a anulat rezultatul primului tur al alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2024, în urma victoriei surpriză a ultranaţionalistului Călin Georgescu, pe fondul unor presupuse ingerinţe străine, incertitudinea politică a crescut semnificativ. Alegerile parlamentare din decembrie au avut ca rezultat un legislativ mai fragmentat, cu o creştere a partidelor de extremă dreaptă, anti-UE, se mai arată în analiza agenţiei de rating. „Evoluţiile din acest an sunt conforme cu opinia Fitch, exprimată încă de la revizuirea ratingului, în decembrie 2024, când a înrăutăţit la negativă perspectiva atribuită ratingului României, conform căreia incertitudinea politică va rămâne ridicată cel puţin până la alegerile prezidenţiale. În martie, Curtea Constituţională a respins în unanimitate candidatura lui Georgescu la alegerile prezidenţiale din mai, ceea ce a provocat unele proteste ale susţinătorilor săi. Georgescu a acceptat decizia şi l-a susţinut pe George Simion, a cărui candidatură ar putea deveni acum punctul central pentru a atrage opiniile anti-sistem şi voturile de protest”, subliniază sursa citată.
Politica externă şi apărarea sunt responsabilităţi cheie ale preşedintelui, însă acesta nu are un rol oficial în politica economică sau în măsurile direct legate de absorbţia şi alocarea fondurilor europene. Cu toate acestea, rezultatul alegerilor prezidenţiale ar putea avea implicaţii asupra încrederii investitorilor, a sustenabilităţii coaliţiei de guvernare şi a capacităţii sale politice de a implementa consolidarea fiscală, apreciază Fitch.
