În ultimii ani, consumul de băuturi energizante și alte produse ce conțin cofeină a crescut îngrijorător în rândul copiilor. Cu arome dulci și ambalaje atractive, aceste produse sunt special concepute pentru a atrage tinerii consumatori, însă specialiștii avertizează că efectele cofeinei asupra creierului în dezvoltare pot fi semnificative și de lungă durată.
Un studiu recent, preluat de Hotnews, a analizat motivele pentru care adolescenții consumă băuturi cu cofeină. Cercetătorii au descoperit că mulți tineri recurg la aceste produse nu doar pentru efectul energizant, ci și pentru a se simți „cool” sau pentru a se conforma normelor sociale din grupul de prieteni. Cercetarea arată că aproape 75% dintre adolescenți consumă cofeină zilnic, mulți dintre ei începând această obișnuință de la vârste din ce în ce mai fragede. Alarmant este și faptul că mulți părinți nu sunt conștienți de cantitatea de cofeină pe care copiii lor o consumă prin diverse produse.
81% dintre părinții care au participat la acest studiu spun că adolescenții consumă cofeină acasă, când iau masa în oraș (43%), petrec timp cu prietenii (35%) și în timp ce sunt la școală (25%). În același timp, potrivit studiului, 1 din 3 părinți nu cunosc limitele consumului de cofeină pentru adolescenți.
Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA spune că pentru adulții sănătoși, 400 de miligrame pe zi „nu sunt în general asociate cu efecte periculoase”; FDA nu a oferit îndrumări pentru adolescenți din cauza dovezilor insuficiente. Academia Americană de Pediatrie descurajează consumul de cofeină de către copii și adolescenți, iar alți experți sugerează o limită de 100 de miligrame pe zi pentru adolescenți.
Cofeina stimulează creierul și sistemul nervos și poate produce o creștere pe termen scurt a vigilenței, concentrării și energiei. Însă, la adolescenți, consumul excesiv de cofeină le poate afecta starea de spirit, somnul și performanța școlară. În plus, sunt o mulțime de efecte secundare, precum dureri de cap, stomac deranjat sau palpitații cardiace.
Pe scurt, efectele cofeinei pot fi mult mai profunde la adolescenți decât la adulți, potrivit specialiștilor în neurobiologie. Creierul uman continuă să se dezvolte până la vârsta de aproximativ 25 de ani, iar cofeina poate interfera cu acest proces natural. Autorii studiului explică: „Cofeina influențează neurotransmițătorii și poate modifica dezvoltarea normală a circuitelor cerebrale. La adolescenți, acest lucru poate duce la probleme de somn, anxietate crescută și chiar dificultăți de concentrare pe termen lung.”
Consumul regulat de cofeină în perioada adolescenței poate crea, de asemenea, o dependență timpurie. Studiile au demonstrat că adolescenții care consumă cantități mari de cofeină prezintă simptome de sevraj atunci când încearcă să reducă consumul, inclusiv dureri de cap, iritabilitate și dificultăți de concentrare.
Industria băuturilor energizante a dezvoltat strategii de marketing agresive orientate spre adolescenți. Printre produsele cele mai populare se numără:
• Băuturile energizante. Conțin între 70 și 240 mg de cofeină per doză, echivalentul a 1-3 cești de cafea.
• Băuturile răcoritoare cu cofeină. Deși conțin mai puțină cofeină decât băuturile energizante, sunt consumate în cantități mai mari.
• Ceaiurile și cafelele cu arome dulci. Atrăgătoare pentru tineri datorită aromelor de vanilie, caramel sau ciocolată.
• Dulciurile și guma de mestecat cu cofeină. Produse care pot conține cantități semnificative de cofeină sub forma unui „boost energetic”.
Cercetătorii au observat și că mulți adolescenți nu sunt informați despre conținutul de cofeină din aceste produse sau despre efectele pe care le poate avea asupra sănătății lor.
O veste importantă pentru părinții și educatorii din România este actualizarea recentă a listei alimentelor nerecomandate preșcolarilor și școlarilor de către Ministerul Sănătății. După 16 ani, această listă a fost revizuită pentru a include mai multe produse cu potențial nociv, printre care și cele cu conținut ridicat de cofeină.
Conform noilor reglementări, cafeaua și ceaiurile instant nu vor mai putea fi comercializate în unitățile de învățământ. Această măsură vine ca răspuns la preocupările tot mai mari legate de accesul facil al copiilor la produse cu cofeină și impactul acestora asupra sănătății și dezvoltării lor.
Ordinul Ministerului Sănătății actualizează lista alimentelor nerecomandate preșcolarilor și școlarilor, incluzând acum în mod explicit băuturile energizante, cafeaua și produsele care conțin cofeină adăugată. Această măsură ar trebui să contribuie la reducerea expunerii copiilor la cofeină în mediul școlar.
Experții recomandă părinților să fie vigilenți cu privire la consumul de cofeină al copiilor lor. Iată câteva sfaturi practice:verificați etichetele produselor pentru a identifica conținutul de cofeină;discutați deschis cu adolescenții despre riscurile consumului excesiv de cofeină;oferiți alternative sănătoase precum apa, sucurile naturale sau smoothie-urile; monitorizați obiceiurile de somn ale copiilor, deoarece insomnia poate fi un semn al consumului excesiv de cofeină;fiți un exemplu pozitiv prin limitarea propriului consum de băuturi cu cofeină.
În contextul în care marketingul produselor cu cofeină vizează din ce în ce mai mult publicul tânăr, este esențial ca părinții, educatorii și autoritățile să colaboreze pentru a proteja sănătatea și dezvoltarea copiilor. Noile reglementări din România reprezintă un pas în direcția corectă, însă educația și supravegherea parentală rămân fundamentale pentru prevenirea consumului excesiv de cofeină în rândul tinerilor.
