Toate organele și sistemele corpului pot să fie afectate, sub o formă sau alta
Excesul de greutate afectează copiii români încă de la vârste mici, arată date publicate cu prilejul Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Obezității. În țara noastră, 32% dintre băieții și 28% dintre fetele din grupa de vârstă cuprinsă între 7 și 9 ani sunt supraponderali sau suferă de obezitate. Și în Europa, conform Organizației Mondiale a Sănătății, unul din 3 copii de vârstă școlară este afectat de excesul de greutate, potrivit unui documentar prezentat de Hotnews.
În România, cifrele sunt îngrijorătoare și la începutul adolescenței: 22% dintre băieţii şi 14% dintre fetele cu vârsta între 11 și 15 ani se confruntă, și ei, cu excesul de greutate: supraponderabilitate sau chiar obezitate.
În plus, estimările arată sumbru: obezitatea infantilă este considerată una dintre provocările acestui secol și este de așteptat ca, până în anul 2035, rata ei să se dubleze.
În Europa, potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, excesul de greutate și obezitatea afectează:Unul din 3 copii de vârstă școlară; 7,9% copii cu vârsta de până la 5 ani;60% din populația adultă.
În România, aproximativ 22% dintre băieții și 14% dintre fetele de 11-15 ani sunt supraponderali sau suferă de obezitate.
Studiul „European Childhood Obesity Surveillance Initiative (COSI)” relevă o rată de obezitate și exces de greutate de 32% la băieți și 28% la fete la grupa de vârstă cuprinsă între 7-9 ani.
În anul 2022, conform Institutului Național de Statistică, peste 62% dintre persoane erau supraponderale sau sufereau de obezitate, iar peste 18% dintre copii sufereau de obezitate.
Estimări până în anul 2035:Obezitatea infantilă va crește cu 100% până în 2035;Unul din 4 oameni va trăi cu obezitate până în anul 2035. Obezitatea nu a fost multă vreme percepută și gestionată ca o boală – nici de către pacienți și nici prioritizată ca atare de către lumea medicală. În plus, stilul de viață s-a schimbat mult în ultimele decenii – noile generații sunt expuse tot mai devreme la alimentație hipercalorică, de tip fast food, la sedentarism și la timp liber petrecut în fața unor dispozitive.
O altă problemă este stigma din jurul obezității, a explicat pentru HotNews dr. Cornelia Bala, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice și președintele de onoare al Asociației Române de Educație în Diabet și Obezitate: „Trebuie să demontăm cu toții ideea că obezitatea este un defect cosmetic și că este exclusiv vina persoanei respective. Sigur că obezitatea poate fi prevenită cu eforturi, dar dacă cineva, și nu sunt puțini oameni, au ajuns în situația aceasta, nu înseamnă că trebuie să îi stigmatizăm și să nu îi mai tratăm. De multe ori, obezitatea este considerată o rușine și de aceea se evită discuția aceasta și prezentarea la medic pentru o intervenție corectă și eficientă pe termen lung.” Supraponderalitatea și obezitatea se definesc ca acumulare anormală sau excesivă de grăsime ce poate afecta starea de sănătate. Cauza obezității și a supraponderalității o reprezintă un dezechilibru energetic între caloriile consumate și caloriile cheltuite.
Însă cauzele obezității nu sunt neapărat hrana nepotrivită și sedentarismul, ci factorii care duc la acest dezechilibru sunt complexe și multifactoriale, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.
Anul acesta, tema Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Obezităţii este „Schimbarea sistemelor, vieţi mai sănătoaseʺ, care pune în lumină problemele sistemice care contribuie la apariţia şi prevalenţa crescută a obezităţii. „Împreună, punând în centrul atenţiei persoanele care trăiesc cu obezitate şi reunind guvernele, profesioniştii din domeniul sănătăţii, autorităţile de reglementare şi publicul, putem transforma sistemele şi construi un viitor mai sănătos pentru toţi, oriunde în lume. De prea mult timp, obezitatea a fost privită dintr-o perspectivă limitată, responsabilitatea fiind adesea plasată asupra indivizilor. Însă, realitatea este mult mai complexă”, arată reprezentanții Direcției de Sănătate Publică. Aceștia arată că sistemele disfuncţionale – de sănătate, alimentaţie, reglementare, guvernare şi chiar planificare urbană – contribuie la creşterea alarmantă a ratei obezităţii la nivel global. „Aceste sisteme influenţează mediile în care trăim, alimentele pe care le consumăm şi îngrijirea pe care o primim, perpetuând obezitatea ca o boală cronică şi un factor de risc pentru apariţia altor afecţiuni, cum ar fi bolile de inimă, diabetul şi cancerul etc”, potrivit reprezentanților Direcției de Sănătate Publică.
Obezitatea este o boală cronică asociată cu peste 200 de afecţiuni medicale şi care are consecinţe importante asupra calităţii vieţii în general, cu impact asupra incidenţei, prevalenţei şi mortalităţii prin boli asociate, precum cele cardiovasculare, endocrine şi a unor forme de cancer.
„Practic, toate organele și sistemele corpului pot să fie afectate, sub o formă sau alta, la persoanele cu obezitate”, arată dr. Cornelia Bala, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice și președintele de onoare al Asociației Române de Educație în Diabet și Obezitate. „Principalele complicații sunt cele metabolice – prediabet și diabet, dislipidemii, sindrom metabolic, hiperuricemii și cele cardiovasculare – hipertensiune, boli coronariene și cerebrovasculare, insuficiența cardiacă. Mai sunt și bolile digestive – boala de reflux, ficatul gras, o serie de cancere s-a dovedit că sunt mai frecvente la persoanele cu obezitate. Cele mai puternic legate de obezitate sunt cancerul de sân, cancerul colorectal, cancerul endometrial uterin, cancerul ovarian, cancerul hepatic, cancerul renal, cancerul de prostată. De asemenea, probleme psihocognitive: depresia, tulburări cognitive sau un declin cognitiv mai accelerat, precum și probleme articulare”, explică dr. Cornelia Bala.
Datele statistice arată că 44% din cazurile de diabet zaharat tip 2, 23% din afecţiunile cardiace ischemice şi între 7% și 41% dintre unele forme de cancer sunt atribuite excesului de greutate şi obezităţii.
Excesul de greutate şi obezitatea se numără printre principalele cauze de deces şi dizabilitate în regiunea europeană, estimările recente sugerând că acestea cauzează peste 1,2 milioane de decese anuale, reprezentând peste 13% din mortalitatea totală.
