Mintea umană procesează experiențele traumatice în timpul somnului, când creierul le transformă fie în amintiri controlabile, fie în traume persistente. Un studiu publicat în revista științifică PNAS a explicat mecanismele neurologice din spatele acestui proces, potrivit Hotnews.
Tulburarea de stres post-traumatic (PTSD) afectează 3,9% din populația globală, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății. Deși multe persoane trec prin evenimente traumatice similare, doar o parte dezvoltă PTSD. Specialiștii au descoperit că somnul reprezintă unul dintre factorii implicați în această ecuație. Calitatea și durata somnului influențează direct modul în care creierul procesează și stochează amintirile negative. Cercetătorii de la Universitățile York și East Anglia au scos la iveală că există o legătură între somnul de proastă calitate și vulnerabilitatea crescută la dezvoltarea traumelor psihologice.
În timpul nopții, somnul se desfășoară în cicluri succesive. Potrivit Sleep Foundation, un adult parcurge între patru și șase astfel de cicluri pe noapte, fiecare având o durată medie de 90 de minute. Primul ciclu este de obicei mai scurt, între 70 și 100 de minute, iar următoarele se pot prelungi până la două ore.
Fiecare ciclu de somn cuprinde patru stadii distincte: trei faze non-REM și una REM (caracterizată prin mișcări rapide ale ochilor). Tranziția de la starea de veghe la somn se produce în prima fază non-REM, care durează între unul și șapte minute. În aceste momente, activitatea creierului începe să se reducă treptat, iar corpul mai face doar câteva mișcări scurte. O atingere ușoară sau un zgomot pot trezi persoana, dar în absența perturbărilor, ea va aluneca rapid în următoarea fază. Aproximativ jumătate din timpul de somn se petrece în a doua fază non-REM. Acum, temperatura corpului scade, mușchii se destind, iar respirația și bătăile inimii devin mai rare. Deși activitatea cerebrală se reduce considerabil, apar scurte episoade de intensificare care protejează creierul de trezirea provocată de zgomote sau mișcări. La început, această fază durează 10-25 de minute, dar se prelungește pe măsură ce noaptea înaintează.
Somnul profund sau somnul delta, a treia fază non-REM, presupune o relaxare totală. Creierul emite unde lente, specifice acestei faze, iar pulsul, tonusul muscular și respirația ajung la nivelul minim. Cercetătorii au descoperit că în acest stadiu organismul se regenerează cel mai eficient: sistemul imunitar se întărește, memoria se consolidează, iar creativitatea se dezvoltă. Această fază ocupă 20-40 de minute la începutul nopții, dar se scurtează treptat, lăsând loc somnului REM.
La aproximativ 90 de minute după adormire apare prima fază REM, când activitatea creierului crește brusc, apropiindu-se de nivelul din starea de veghe. În mod surprinzător, în acest moment corpul experimentează o paralizie temporară – doar mușchii oculari și cei respiratori rămân activi. Ochii, deși sunt închiși, se mișcă rapid sub pleoape, de unde și numele fazei. Primele episoade REM durează doar câteva minute, dar ajung până la o oră spre dimineață, ocupând în total un sfert din somnul unui adult.
Faza REM are un rol important în procesarea emoțiilor și consolidarea amintirilor. Tot acum apar și cele mai intense vise, explicate prin activitatea cerebrală crescută. Deși putem visa în orice stadiu al somnului, visele din fazele non-REM sunt mai rare și mai puțin memorabile
Scanările cerebrale prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) au evidențiat modificări semnificative ale activității neurologice la persoanele private de somn. Cortexul prefrontal dorsolateral drept, responsabil pentru controlul emoțiilor și suprimarea gândurilor nedorite, prezintă o funcționalitate redusă în absența somnului adecvat. „Majoritatea oamenilor vor trece printr-o experiență traumatică la un moment dat în viață, dar doar o mică parte vor dezvolta PTSD. Ne-am propus să înțelegem de ce unii oameni își revin după traumă, în timp ce alții rămân cu simptome care le afectează profund viața de zi cu zi,” a precizat Marcus Harrington, specialist în neuroștiințe la Universitatea East Anglia.
