Cristian Diaconescu, consilier prezidențial pentru apărare și siguranță națională, a dezvăluit că reprezentanții Rusiei au solicitat Statelor Unite, în cadrul negocierilor de la Riad, retragerea din Europa de Est, inclusiv din România, pentru ca Moscova să preia controlul zonei, după modelul de dinainte de 1989. El a precizat că partea americană a „refuzat, în acest moment, dar nu avem garanții”, potrivit Hotnews.
La Ialta, în februarie 1945, liderii SUA, Uniunii Sovietice și Marea Britanie (Roosevelt, Stalin și Churchill) s-au întâlnit și au stabilit configurația lumii după cel de-al Doilea Război Mondial, eveniment care a devenit sinonim cu momentul în care superputerile învingătoare au decis soarta țărilor europene, unele aliate, peste capul lor. Este larg considerată de istorici înțelegerea care a aruncat România și alte țări din Est în comunism, sub Rusia, și a salvat de comunism unele țări estice, precum Grecia.
Vorbind miercuri seară la Antena 3 despre negocierile pe care le poartă SUA și Rusia în Arabia Saudită, Cristian Diaconescu a descris momentul ca fiind unul „dramatic”, dar a precizat că rușii „nu au reușit să-i convingă pe americani”.
„E un moment dramatic, nu vreau să generez niciun fel de emoție, dar problema e extrem de complicată. În primul rând, întâlnirea între reprezentanții Rusiei și cei americani – ce și-a dorit Rusia? Două aspecte – să știe dacă va obține un ascendent pentru a-și face din SUA un aliat pentru proiecte de tip Ialta. Al doilea aspect, în condițiile în care nu s-ar realiza așa, să convingă partea americană pentru divizări în relația transatlantică. Situația se poate schimba de la o oră la alta sau de la zi la zi. Nu au reușit să-i convingă pe americani. Ei au vrut să meargă la această întâlnire pentru a transmite un semnal, pentru ca Rusia să intre într-o logică de disponibiltiate privind criza. Au abordat pragmatic și tranzacționist în sensul asumării unor responsabilități, partajate între europeni și americani”, a declarat Diaconescu. El a menționat că partea rusă le-a cerut americanilor să retragă garanțiile de securitate acordate statelor care au intrat în NATO după 1997, printre care și România. O astfel de solicitare fusese făcută de Moscova și înaintea invaziei în Ucraina, însă partea americană a refuzat la acel moment.
„Așteptările lor țin de faptul că la un moment dat SUA ar determina înăuntrul NATO partenerilor europeni să retragă garanțiile de securitate ale NATO pe aliniamentul din 1997. Deci ca noi, cei intrați după 1997, să nu mai beneficiem de aceste garanții, urmând ca, privind situația din aceste zone să intrăm într-un context de negociere în care nu am fi implicați, ca la Yalta, și care în mod evident ar duce la recunoașterea unei zone de influență a Rusiei. Nu e interpretarea mea, e declarația lor”, a adăugat Cristian Diaconescu, referindu-se la discuțiile care se desfășoară în prezent la Riad.
„În egală măsură, evident, această proximitate a NATO ar fi din perspectiva Rusiei necesar a fi limitată cât se poate de mult pentru a-și rezolva problemele de adâncime strategică, adică ei să-și împingă sursa de amenințare, pentru că așa au consacrat-o în opinia publică”, a explicat consilierul lui Ilie Bolojan pentru apărare și siguranță națională, totodată șef al Cancelariei prezidențiale.
România, a continuat oficialul, a fost informată în privința discuțiilor.
„Am fost informați, are o relevanță din ce privește relevanța României. Le-am primit, nu le-am cerut noi. Statele Unite au refuzat, în acest moment, dar nu avem garanții”, a mai declarat Cristian Diaconescu.
Reprezentanții Rusiei și Statelor Unite au purtat, marți, o primă rundă de negocieri în Arabia Saudită, fără participarea europenilor sau a ucrainenilor. În acest context, președintele Franței a organizații discuții cu liderii europeni despre Ucraina și securitatea continentului, luni și miercuri, iar la cea de astăzi a luat parte și Ilie Bolojan, care a avut și o întrevedere bilaterală cu șeful statului francez.
Diaconescu a vorbit și despre discuția purtată de Ilie Bolojan cu Emmanuel Macron și spune că, din informațiile sale, a fost „una extrem de bună”.
„Din câte știu a fost una extrem de bună și președintele Macron și-a asumat și o serie de declarații publice. Se pare că dincolo de anumite disfuncționalități de parcurs, Franța consideră că parteneriatul de 16 ani poate avea în continuare o consecință strategică semnificativă”, a spus Cristian Diaconescu.
