Recomandări ale specialiștilor de la Harvard Medical School pentru a menține sănătatea rinichilor

Bolile renale evoluează adesea fără simptome evidente. Pentru 40% dintre pacienții cu funcție renală sever afectată, diagnosticul vine târziu, când boala a avansat semnificativ, arată datele Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din SUA (CDC).
„Când rinichii nu elimină eficient toxinele, acestea se acumulează în sânge. Acumularea poate afecta inima și creierul și poate cauza probleme cu tensiunea arterială, sângele, oasele și nervii”, explică dr. Joseph Bonventre, șeful Diviziei de Medicină Renală de la Spitalul Brigham and Women’s din SUA și profesor la Harvard Medical School, potrivit Agerpres.
Prevenția reprezintă cea mai eficientă metodă de a proteja aceste organe vitale și de a reduce riscul complicațiilor. Iată mai jos o serie de măsuri concrete pentru menținerea sănătății rinichilor, potrivit specialiștilor de la Harvard Medical School și Institutului Național de Sănătate din SUA (NIH).
* Analize anuale de sânge și urină. „Trebuie să faceți analize de sânge și de urină o dată pe an pentru verificarea funcției renale”, recomandă dr. Bonventre. Analiza urinei permite detectarea proteinelor, care pot indica stadii timpurii ale bolii renale. Cu cât problemele sunt descoperite mai devreme, cu atât mai mari sunt șansele de a înceteni progresia bolii și de a crește calitatea vieții pentru o perioadă mai lungă.
Dr. Vasil Peev, specialist în nefrologie în cadrul Rush University Medical Center din Chicago, SUA, confirmă aceste recomandări și subliniază că „mulți oameni au deja afecțiuni renale preexistente dar nu sunt conștienți de acest lucru. Capacitatea lor de a elimina toxinele este limitată, ceea ce face ca orice factor suplimentar de risc să devină și mai periculos”.
* Controlarea glicemiei. Diabetul reprezintă principala cauză a bolii cronice de rinichi, cel mai probabil din cauza expunerii vaselor sanguine mici din rinichi la niveluri ridicate de zahăr din sânge. „Cele mai importante măsuri pentru persoanele cu diabet sunt controlul glicemiei și scăderea în greutate”, afirmă dr. Joseph Bonventre.
Pentru pacienții cu diabet, specialiștii NIH recomandă verificarea regulată a glicemiei conform planului stabilit cu medicul curant. Recent, medicamentele create inițial pentru tratamentul diabetului, numite inhibitori SGLT2, s-au dovedit eficiente și în prevenirea afectării renale, chiar și la persoanele fără diabet.
* Tratarea hipertensiunii arteriale. Hipertensiunea arterială contribuie semnificativ la progresia bolii renale. „Tensiunea arterială ridicată poate deteriora filtrele renale și vasele sangvine mici”, avertizează șeful Diviziei de Medicină Renală de la Spitalul Brigham and Women’s. Pentru majoritatea pacienților cu diabet, valoarea tensiunii arteriale trebuie să rămână sub 140/90 mmHg.
Medicamentele prescrise, în special inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei (IECA) și blocanții receptorilor de angiotensină (BRA), recunoscute după terminațiile -pril sau -sartan, oferă protecție suplimentară rinichilor. Aceste medicamente trebuie administrate conform prescripției medicale.
* Reducerea consumului de sare. Ghidurile alimentare recente recomandă limitarea aportului de sare la mai puțin de 2.300 miligrame pe zi. „Evitați alimentele sărate din restaurante și produsele procesate. Optați pentru produse cu conținut redus de sare. Nu adăugați sare în mâncare. Folosiți alte condimente. Dacă funcția renală este bună, puteți utiliza înlocuitori de sare”, preciează dr. Bonventre.
Potrivit Institutului Național de Sănătate din SUA, planul alimentar DASH, conceput special pentru reducerea tensiunii arteriale, este benefic și pentru funcția renală. Acest plan pune accent pe limitarea drastică a sării, fără compromiterea gustului preparatelor. Dieta este alcătuită preponderent din alimente sănătoase, precum fructe, legume, lactate cu conținut scăzut de grăsimi, cereale integrale, pește, carne slabă de pasăre, fasole, nuci și semințe. Aceasta este bogată în potasiu, calciu și magneziu, nutrienți esențiali pentru controlul tensiunii arteriale.
De asemenea, dieta DASH este săracă în sare, sodiu, zaharuri adăugate, dulciuri, grăsimi și carne roșie. Pentru a intensifica aroma preparatelor și a profita de beneficiile lor metabolice, se recomandă utilizarea unor condimente și ierburi aromatice precum: ceapă, ardei, usturoi, rozmarin, pătrunjel, coriandru, piper negru, scorțișoară, chimen, ghimbir, nucșoară și sucuri de citrice
* Atenție la alimente bogate în oxalați!
Spanacul, migdalele, nucile caju și rubarba sunt alimente bogate în oxalați, substanțe chimice care, atunci când sunt consumate în exces, pot contribui la formarea pietrelor la rinichi și, în unele cazuri, la dezvoltarea bolilor renale. Oxalații pot interacționa cu calciul din organism, ducând la formarea de cristale care se pot acumula în rinichi.
„Nu trebuie să evitați complet aceste alimente, dar consumați-le cu moderație. Nu mâncați o porție mare de spanac în fiecare seară,” atenționează dr. Joseph Bonventre.
Experții de la Harvard Medical School recomandă diversificarea alimentației și evitarea consumului excesiv al produselor bogate în oxalați, precum și menținerea unei hidratări adecvate, pentru a susține sănătatea rinichilor.
* Nu exagerați cu proteinele!
„Unele studii observaționale au scos la iveală că dietele bogate în proteine pot cauza boli renale, pe termen lung. Deși subiectul este încă în dezbatere, de ce să riscați?”, precizează șeful Diviziei de Medicină Renală de la Spitalul Brigham and Women’s. Specialistul recomandă limitarea proteinelor la cantitatea zilnică recomandată în grame, care se calculează înmulțind greutatea în kilograme cu 0,8. De exemplu, o persoană care cântărește 70 kg ar trebui să consume aproximativ 56 de grame de proteine pe zi (70 x 0,8 = 56).
Un aport excesiv de proteine forțează rinichii să depună un efort mai mare. NIH sugerează alegerea unor surse sănătoase de proteine și prepararea lor prin metode care nu necesită adăugarea de grăsimi în exces, precum coacerea la cuptor sau pe grătar.
* Nu uitați să beți apă!
Consumul zilnic adecvat de lichide, inclusiv apă și alimente cu conținut ridicat de apă, precum fructele și supele, susține procesul de eliminare a toxinelor prin rinichi. Specialiștii de la Harvard recomandă un aport de 4-6 căni de lichide pe zi, însă această cantitate poate varia în funcție de factori precum nivelul de activitate fizică, temperatura ambientală și starea de sănătate.
Persoanele care suferă de afecțiuni renale ar trebui să își ajusteze aportul de lichide conform indicațiilor medicului. În aceste situații, monitorizarea cantității de apă devine și mai importantă pentru a evita supraîncărcarea rinichilor sau deshidratarea.
* Faceți mișcare!
Exercițiile aerobice – cele care solicită inima și plămânii, precum mersul alert – ajută vasele sangvine să rămână sănătoase, flexibile și capabile să se dilate și să se contracte eficient. Harvard Medical School recomandă 150 de minute de exerciții aerobice pe săptămână.
Pentru persoanele sedentare sau cele cu afecțiuni preexistente, intensitatea exercițiilor trebuie stabilită împreună cu medicul. NIH subliniază importanța progresului treptat și a constanței în programul de exerciții fizice.
* Atenția la medicamentele antiinflamatorii!
„Dozele mari de medicamente antiinflamatorii nesteroidiene (AINS), precum ibuprofenul și naproxenul, pot cauza deteriorarea rinichilor și pot agrava bolile renale existente. Urmați cu atenție instrucțiunile de dozare”, avertizează specialistul de la Harvard.
National Kidney Foundation din SUA recomandă limitarea utilizării acestor medicamente la maximum 10 zile pentru durere sau 3 zile pentru febră. Simptomele care persistă după aceste perioade necesită evaluare medicală.
„Multe medicamente obișnuite, disponibile fără rețetă, conțin anumite toxine care afectează capacitatea rinichilor de a le filtra, iar un consum excesiv poate fi periculos. De asemenea, multe persoane au deja tulburări renale preexistente, dar nu sunt conștiente de acest lucru. Astfel, capacitatea lor de a elimina toxinele este și mai limitată, ceea ce agravează potențialele daune,” atrage atenția specialistul în nefrologie Vasil Peev.
* Renunțați la fumat și alcool!
Fumatul afectează negativ vasele de sânge, inclusiv pe cele care asigură oxigenul și nutrienții necesari rinichilor și poate reduce eficacitatea medicamentelor utilizate în tratarea hipertensiunii arteriale.
Consumul excesiv de alcool crește de două ori riscul de apariție a bolilor renale. Specialiștii de la Harvard Medical School recomandă limitarea consumului la cel mult o băutură pe zi, deoarece alcoolul crește tensiunea arterială, favorizează acumularea kilogramelor în plus și pune o presiune suplimentară asupra rinichilor. O băutură standard înseamnă 355 ml de bere, 148 ml de vin sau 44 ml de băuturi spirtoase.Cu toate acestea, potrivit celor mai recente recomandări ale Organizației Mondiale a Sănătății, nicio cantitate de alcool nu e considerată a fi sigură. Alcoolul este o substanță toxică, psihoactivă și cu potențial adictiv, cu riscuri de la prima picătură.