Chiar dacă, din fericire, patologiile tiroidiene nu sunt foarte frecvente la copii, în ultima vreme, totuși, s-a constatat o creștere a numărului de copii cu boală de tiroidă, subliniază dr. Iulia Enachescu, medic specialist în Endocrinologie pediatrică la Hyperclinica MedLife Deva, potrivit Hotnews.
Cea mai cunoscută și mai ușor identificabilă este boala Basedow. O boală autoimună – chiar dacă rar întâlnită la copii – în care tiroida produce o cantitate mare de hormoni tiroidieni. Potrivit studiului Basedow disease in children: clinical and evolutive aspects – Boala Basedow la copii: aspecte clinice și evolutive, publicat pe site-ul oficial al Bibliotecii Naționale de Medicină din SUA, Național Library of Medicine, în jumătate din cazurile de boală depistate exista un istoric familial. Totodată, cele mai frecvente semne identificate au fost gușa – cauzată de creșterea importantă în dimensiuni a glandei tiroide – și tahicardia. Alături de gușă, în boala Basedow un alt semn identificabil este exoftalmia – adică ochii bulbucați. „Cu precizarea că atât exoftalmia, cât și gușa, apar treptat și există riscul ca părinții sau bunicii, care văd copilul în fiecare zi, să nu observe aceste modificări”, adaugă dr. Enăchescu.
Problemele de tiroidă de tip basedowian, mai spune medicul endocrinolog pediatru, sunt mai specifice perioadei pubertății, când au loc schimbări hormonale puternice. Dar ele pot fi întâlnite și la copii de 8-9 ani. Un alt aspect important este că bolile de tiroidă – și în cazul copiilor, la fel ca și în cazul adulților – sunt mai frecvente la fete, comparativ cu băieții. O explicație certă pentru acest lucru încă nu există. Ce se știe însă cu certitudine este faptul că hormonii estrogeni – care asigură o protecție specifică față de bolile cardiovasculare la femei – în cazul bolilor de tiroidă efectul este exact invers. „Este un fapt dovedit că hormonii feminini lasă o portiță mai mare pentru bolile de tiroidă”, precizează medicul endocrinolog pediatru.
Potrivit Mayo Clinic, alte semne ale hipertiroidismului la copii sunt dezvoltarea subponderală, în ciuda apetitului normal sau mare, aritmia, palpitațiile, nervozitatea, anxietatea, iritabilitatea, desele schimbări de dispoziție, dificultățile de concentrare, precum și schimbările la nivelul ciclului menstrual, sensibilitatea la frig, oboseala, insomnia, pielea și părul fragile.
