Giorgiana Radu-Avramescu
Buni zori, dragul meu! E o dimineață neclară, greu de deslușit, fără întrevederea orizontului. Ceața densă nu permite văzului să ajungă departe. Un petic de iarbă, câteva statui din piatră, care triste îmi par în veșnicia lor, și câinele pe care-l găsesc după salut mai degrabă, mi se arată. Atât! În rest, toate câte îmbracă peisajul ce înconjoară Muzeul Pietrei, stau acoperite într-o mantie groasă cenușie, impenetrabilă. Dealurile, cerul, copacii, turla bisericii din livadă, nimic din ceea ce știam, nu mi se arată.
În fapt, nu e ceva nou. Așa mi se întâmplă câteodată, când cred, când văd ceva într-o caldă lumină, apoi totul se pierde în negura realității, pe care doar eu o vedeam altcum, o vedeam greșit în dorința mea de a găsi frumosul în tot, chiar și în ceva care nu există. Însă nicio astfel de trezire nu mă va împiedica să caut mai departe, să descopăr aura, și nu să constat că demonii poartă veșminte colorate.
Dragul meu, știai și tu, și valabil este și azi, de multe ori, că nimic nu e din ce pare a fi. Și în continuarea acestor spuse, în realitatea vremurilor actuale, adaug cuvintele domnului profesor Adrian Cioroianu, rostite sâmbătă la Mizil: „Nimeni nu știe ce va fi mâine, uitați-vă la ce indecizie trăim cu toții”. Da, nimeni nu știe ce va fi mâine, așa încât întâmplarea zilei de azi, zilei prezente, trebuie sărbătorită, trebuie parcursă așa cum se cuvine, mai ales când există motive întemeiate, dincolo de recunoștința faptului că există.
Iar sâmbătă a existat un extraordinar prilej de sărbătoare, de aniversare. Festivalul Internațional de Poezie și Epigramă „Romeo și Julieta” la Mizil, Ediția a XVIII-a, eveniment despre care profesorul Cioroianu a spus că devine brandul orașului, iar meritul este al organizatorilor, al coordonatorilor proiectului: profesorul Laurențiu Bădicioiu, profesorul Victor Minea, Cristiana Daniela Bădicioiu, Maria Teodora Bădicioiu și Alexandru Minea.
Efortul acestor oameni și sufletul pe care-l investesc în reușita festivalului sunt greu cuantificabile, dar ele se văd în desfășurarea a tot ceea ce se întâmplă într-o zi de ianuarie, în fiecare an, din cei optsprezece împliniți. Aceste întâlniri anuale au ca scop păstrarea la locul cuvenit al poeziei și epigramei, dar și continuarea lor și menținerea prezenței lor în existența vremurilor din ce în ce mai neclare, propice depărtării de literatură. Iar aici aș adăuga spusele doamnei Victoria Milescu, membră a juriului: „Librăriile nu primesc cărți de poezie, decât cu puține excepții”. Cunoaștem sau intuim aceste excepții, însă asta nu-i va împiedica pe aceia care scriu poezie să se oprească din drumul creației.
Așa cum nici vremea, și nici vremurile nu vor împiedica Festivalul ”Romeo și Julieta” la Mizil să continue. Căci acest eveniment cultural nu este doar despre vers și rimă, este și o binevenită lecție a prieteniei. Frați ai noștri de peste Prut sunt prezenți aici, prieteni artiști din Italia, veniți cu sprijinul consulului Edmond Neagoe, scriitori, cantautori, graficieni și caricaturiști din județele mai apropiate sau mai îndepărtate ale țării. Îl evoc aici pe Mihai Pânzaru (PIM pentru prieteni), care vine de la Suceava. Parcurge o așa distanță pentru a fi alături de prieteni, de semeni, la Mizil. Pe maestrul Pânzaru e de ajuns să-l privești, ca să-i afli sufletul. O aură greu de descris îi îmbracă chipul, care pe mine mă duce cu gândul la Brâncuși. Numai că trăsăturile lui sunt mai calde, mai blânde spre deosebire de cele ale lui Brâncuși, care a împrumutat probabil puțin din asperitatea pietrei, din duritatea metalului. Așa îmi pare mie!
Dragul meu, iată că lucruri frumoase încă se petrec aici, pe pământ. Ca ziua de sâmbătă când m-am bucurat să revăd anumiți oameni, să-i cunosc pe alții, iar alții pe care nu-i știam să mă vadă pe mine. Când ceasul măsoară scurgerea orelor cu poezie, epigramă, umor și prietenie, altfel trece timpul. Altfel se așează amintirea. Cu optimism privești către mâine, despre care nu știi nimic, decât îți arată poate intuiția. Și pentru această întâmplare îi felicit pe domnii profesori Laurențiu Bădicioiu și Victor Minea, la care adaug un salut de apreciere domnului primar Silviu Negraru care a contribuit la reușita Festivalului Internațional de Poezie și Epigramă „Romeo și Julieta”, Ediția a XVIII – a!
Iar de tine, mă despart ca mereu, și ca niciodată:
Pe curând, dragul meu!
Cu nesfârșită iubire, eu
