România se confruntă cu o problemă alarmantă: în ultimii 25 de ani, peste 1,1 milioane de hectare de teren arabil s-au pierdut din cauza degradării solurilor, iar fenomenul se accentuează, potrivit TVR Info.
În 2024, cel mai călduros an înregistrat în istoria măsurătorilor meteorologice din țară, pericolul de aridizare și deșertificare a tereanurilor agricole a devenit și mai evident, arată o analiză a jurnaliștilor de la economica.net.
Conform Ministerului Agriculturii, 781.600 de hectare sunt deja susceptibile la degradare severă, ceea ce înseamnă că aproape 10% din suprafața totală de teren arabil a României (8,2 milioane de hectare) ar putea deveni inutilizabilă pentru agricultură.
Dintre acestea:251.876 hectare au o susceptibilitate extrem de mare la aridizare și deșertificare;529.760 hectare au o susceptibilitate foarte mare la degradare.
Această tendință este îngrijorătoare în contextul în care suprafața arabilă a țării a scăzut constant. Spre exemplu, în anul 2000 fermierii cultivau peste 9,3 milioane de hectare, conform Eurostat.
În plus, România are peste 321.000 de hectare de teren nisipos vulnerabil la eroziunea eoliană, ceea ce îngreunează și mai mult practicarea agriculturii. Deși aceste terenuri pot fi utilizate pentru producția agricolă, rezultatele sunt semnificative doar dacă fermierii aplică tehnologii speciale, precum cele dezvoltate de Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni.
Degradarea terenurilor nu este doar o problemă națională. La nivelul Uniunii Europene, deșertificarea este o amenințare tot mai mare, în special în sudul Europei și în regiunile de coastă ale Mării Negre, inclusiv în România și Bulgaria.
Specialiștii avertizează că, fără măsuri urgente de combatere a degradării solului, România riscă să piardă în următorii ani o parte semnificativă din suprafața agricolă. Printre soluțiile propuse se numără investițiile în irigații, tehnologii agricole sustenabile și măsuri de împădurire pentru a reduce eroziunea. Dacă trendul actual continuă, agricultura românească ar putea intra într-o criză majoră, afectând securitatea alimentară și economia națională.
