Nicoleta Dumitrescu
O dată la patru ani, după alegeri, politicienii mai scotocesc prin sertarele amintirilor și consideră că este nevoie de reactivarea unor teme care sunt considerate a fi mai mult decât necesare, mai ales dacă acestea pot fi puse în legătură directă și cu alte teme arzătoare, cum ar fi, de exemplu, reducerea cheltuielilor. Situația este valabilă și la începutul acestui an, iar tema care a revenit în atenția partidelor este reforma administrativ-teritorială, o temă care, evident, nu este nouă deloc, ba din contră, destule partide ajunse la guvernare, dar și premieri, punând, de asemenea, această propunere chiar pe lista lor de priorități!
Acum, principala formațiune aflată la guvernare, PSD, a anunțat că are în lucru această temă, însuși premierul Marcel Ciolacu confirmând faptul că se dorește să se vină, cât mai repede, cu un proiect de lege referitor la reorganizarea teritorială. Având în vedere faptul că argumentele care pot susține un astfel de proiect sunt mai ales de ordin economic, întrucât acesta ar permite o descentralizare și o debirocratizare reale, plus că ar fi eliminate și costurile, în condițiile în care multe primării nu au bani suficienți nici să achite salariile funcționarilor, teoretic, inițiativa este bună. Numai că, la fel de bună a fost considerată și în urmă cu mulți, mulți ani, inclusiv în 2023, când ministrul Dezvoltării de la acea vreme spunea că România nu-și mai poate permite 3.000 de comune, fiind necesară o reformă a administrației publice care, și în prezent, este organizată după o lege din anul 1968!
Cum o astfel de inițiativă ar presupune dispariția granițelor dintre unele localități, chiar și a unor județe, soluția fiind comasarea, deja, aleșii locali, care abia și-au preluat funcțiile, nu se arată prea încântați de această idee, având în vedere faptul că, automat, asta ar însemna și reducerea unor funcții de primar! Pe de altă parte, oare această inițiativă va ajunge, până la urmă, și în Parlament pentru a fi supusă dezbaterii și votului? Greu de presupus, nefiind exclus ca, și de această dată, să se repete situații care au mai avut loc și cu ceva ani în urmă, când reforma administrativă s-a lovit, ca de un zid, chiar de către parlamentari, așa cum s-a întâmplat pe vremea când premier era Dacian Cioloș. Ce spunea acesta, în noiembrie 2016, despre motivele pentru care reforma administrației publice nu s-a putut realiza? Spunea că reforma administrației a întâmpinat ”rezistență în sistem”, că nu s-a putut face din cauza lipsei de susținere a Parlamentului și a partidelor, având în vedere faptul au fost prezentate mai multe scenarii legate de depolitizarea administrației – aici fiind elementul cheie – fiind necesare profesionalizarea și transparentizarea administrației publice, iar numirile pe funcții să fie făcute din rândul unui corp profesionist de funcționari!
Suntem în ianuarie 2025, iar realitatea a demonstrat deja faptul că exact elementul cheie invocat de fostul premier pentru nepunerea în practică a acestei reforme, și anume politizarea, a legat foarte multe pietre de picioarele administrației publice. Iar unele cântăresc foarte greu, având în vedere că politicul este în tot și în toate!
Prin urmare, actualii parlamentari vor fi atât de deschiși încât să-și dea votul pentru marea reformă a administrației publice, subiect care a revenit, din nou, în atenție? Greu de răspuns, pentru că o altă reformă, și ea foarte mult întârziată, vizează chiar Parlamentul, având în vedere faptul că, să ne aducem aminte, în anul 2009 nu mai puțin de opt milioane de români au votat pentru trecerea la un Parlament unicameral și pentru reducerea numărului de parlamentari la 300.
