Statele trebuie să reglementeze provocările online
Comisia de la Veneţia îşi declină, într-un raport publicat ieri, competenţa de a se pronunţa asupra deciziei Curţii Constituţionale a României cu privire la anularea alegerilor prezidenţiale, potrivit News.ro. Standardele internaţionale nu impun şi nici nu interzic în principiu deciziile din oficiu ale curţilor constituţionale de anulare a unui scrutin, dar ele ar trebui să fie limitate la circumstanţe excepţionale şi clar reglementate, pentru a păstra încrederea alegătorilor în legitimitatea alegerilor. Deşi anularea rezultatelor alegerilor trebuie, în principiu, să fie întemeiată pe încălcarea legii, trebuie avut în vedere faptul că instanţele constituţionale pot avea competenţa de a evalua constituţionalitatea legislaţiei electorale şi de a invalida alegerile, dacă au constatat că legislaţia nu garantează dreptul la alegeri libere, inclusiv în cazurile în care legea nu reuşeşte să reglementeze aspecte importante ale campaniei electorale şi elementele principale ale alegerilor, precizează raportul respectiv. Comisia de la Veneţia precizează că a fost solicitată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei să pregătească un raport urgent cu privire la următoarea întrebare: În ce condiţii şi în temeiul căror standarde juridice poate o curte constituţională să invalideze alegerile, pornind de la cazul recent din România?
Întrebarea se referă la Decizia nr. 32 a Curţii Constituţionale a României din 6 decembrie 2024 care a anulat primul tur al alegerilor prezidenţiale din 24 noiembrie 2024.
„Nu este de competenţa Comisiei de la Veneţia să intre în datele cauzei sau în examinarea deciziei Curţii Constituţionale a României. Întrebarea adresată Comisiei de la Veneţia de către Adunarea Parlamentară este de natură generală şi se referă la o analiză a dreptului constituţional general comparat şi a standardelor europene şi internaţionale”, precizează raportul.
Ca punct de plecare, Comisia de la Veneţia subliniază că alegerile sunt menite să producă un rezultat electoral care să „asigure libera exprimare a opiniei poporului”, în conformitate cu articolul 3 din Protocolul nr. 1 la Convenţia europeană a drepturilor omului.
„Având în vedere consecinţele grave ale anulării unui scrutin, libertatea de apreciere a judecătorului care examinează chestiuni electorale ar trebui să fie ghidată şi limitată de condiţiile prevăzute de lege. În această privinţă, se atrage atenţia asupra unei recomandări generale anterioare a Comisiei de la Veneţia – care rămâne valabilă – de îmbunătăţire a legislaţiei privind anularea rezultatelor alegerilor”, menţionează Comisia.
În același raport se mai menționează:”Importanţa crescândă a campaniilor online – inclusiv prin utilizarea inteligenţei artificiale, care are potenţialul de a amplifica efectul dezinformării şi al manipulării opiniei publice – ridică noi provocări în ceea ce priveşte: 1) propaganda de campanie, dezinformarea şi conţinutul mesajelor de campanie; şi 2) normele privind finanţarea şi transparenţa campaniei, inclusiv în ceea ce priveşte contribuţiile din surse anonime şi străine şi utilizarea abuzivă a resurselor administrative – atrage atenţia Comisia de la Veneţia”.
