România se situează pe locul 4 în Uniunea Europeană la cheltuieli cu bugetarii, Guvernul alocând 21,7% din buget acestui sector. Această cifră plasează România înaintea unor economii mai dezvoltate, precum Franța (17,5%) sau Polonia (12,4%). Din cele 1.306.197 de posturi ocupate în sectorul public la nivelul lunii noiembrie 2024, 64% se regăseau în administrația centrală, iar restul de 36% în administrația locală. Această structură generează presiuni bugetare semnificative, într-un context în care cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut exponențial în ultimii ani, arată o analiza a jurnaliștilor de la Ziarul Financiar, potrivit TVR Info. Administrația publică de la nivel central angajează 64% dintre bugetari, cu cele mai mari structuri găsite în: • Ministerul Educației: 306.924 posturi • Ministerul Afacerilor Interne: 123.893 posturi • Ministerul Apărării Naționale: 79.097 posturi • Ministerul Sănătății: 18.154 posturi. Instituțiile finanțate integral din bugetul de stat dețin 618.052 posturi, în timp ce instituțiile finanțate din venituri proprii, parțial sau integral, cum ar fi unitățile școlare, numără 166.474 posturi. La nivel local, cele 467.881 de posturi sunt distribuite astfel: • Autorități executive locale: 281.996 posturi • Unități sanitare din rețeaua locală: 146.525 posturi. Instituțiile finanțate din bugetele locale însumează 286.715 posturi, în timp ce instituțiile finanțate din venituri proprii numără 181.166 posturi. În anii 2022 și 2023, 8,4% din PIB-ul României a fost consumat pentru plata salariilor bugetarilor, față de doar 7% în anul 2012 și 7,4% în anul 2015. România devansează state precum Estonia (15,4%) în cheltuielile cu bugetarii, fiind întrecută doar de Cipru, Malta și Irlanda. Raportat la cei aproximativ 5,5 milioane de salariați din România, sectorul public rămâne un angajator semnificativ, însă majoritatea forței de muncă – 77% – este concentrată în sectorul privat.
