Arhivele României pentru cercetarea Holocaustului sunt deschise, următorul pas fiind digitalizarea acestora, a declarant premierul Marcel Ciolacu, potrivit Agerpres. Mesajul premierului a fost citit de Alexandru-Mihai Ghigiu, şeful Cancelariei prim-ministrului, la Conferinţa internaţională “20 de ani de la Raportul Final al Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România – Elie Wiesel”, care a avut loc la Guvern.
În prezent, apreciază premierul, “am ajuns în punctul în care memoria trecutului şi conştiinţa istorică ne obligă să fim consecvenţi pentru a cimenta o societate responsabilă, democratică, bazată pe respectul faţă de drepturile omului, o societate în care sperăm ca ura să nu mai aibă ecou”. El a amintit că în 2021 Guvernul României a numit pentru prima dată un reprezentant special pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei şi politicile memoriei. Atunci a fost adoptată prima strategie naţională şi trei ani mai târziu cea de a doua, pentru perioada 2024- 2027.
Din anul 2022 implementarea strategiilor este coordonată de un secretar de stat la nivelul Cancelariei primului ministru. “Nu este suficient, în continuare ne propunem nu doar să prevenim şi să combatem discursul instigator la ură, ci şi investiţii suplimentare în domeniul Educaţiei şi în programe de formare continuă a celor care lucrează în administraţie şi nu numai”, a spus Ciolacu.
La rândul său, ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, a amintit de atacul Hamas împotriva Israelului. “În 7 octombrie anul trecut am văzut cu teroare ce înseamnă dezlănţuirea unui val de ură împotriva membrilor comunităţii evreieşti. Este extrem de dificil de înţeles că la peste 80 de ani de la evenimentele din perioada Holocaustului membrii comunităţii evreieşti se confruntă cu teama de atacuri şi violenţă în întreaga lume. Este îngrijorătoare creşterea fără precedent a antisemitismului pe plan global. Chiar şi în România, spaţiu până în curând lipsit de astfel de manifestări radicale, vedem, din păcate, o creştere a antisemitismului, în special în mediul online. Avem deci o responsabilitate comună şi o datorie morală de a ne întări eforturile pe linia de prevenire”, a punctat şefa diplomaţiei române. Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a spus că de când a fost adoptat, acum 20 de ani, Raportul Elie Wiesel, studii despre Holocaust au fost treptat integrate în programa elevilor în perioada preuniversitară.
Directorul general al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel”, Alexandru Florian, a evidenţiat rolurile institutului în cercetare, educaţie şi combaterea antisemitismului. În acest sens, el a spus că unul dintre manualele alternative pentru clasa a XI-a despre istoria Holocaustului este redactat de institutul pe care îl conduce. “Vom avea o nouă stradă în Bucureşti cu o denumire care să fie legată de denumirea Holocaustului”, a afirmat el. Secretarul general al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România – Cultul Mozaic, Eduard Kupferberg, a calificat România ca o ţară sigură.
“Putem să spunem cu mândrie că România este una din foarte puţinele ţări din Europa unde ca evreu poţi să umbli pe stradă liniştit că nu vei fi scuipat, înjurat sau, mai rău, să existe un pericol asupra vieţii tale”, a afirmat el. Cu toate acestea, Eduard Kupferberg a spus că antisemitismul “încă există” şi este “foarte vocal în România”. “Am avut ocazia să ascultăm un limbaj demn de Garda de fier chiar în Parlamentul României, ceea ce arată că o parte a societăţii româneşti încă gândeşte aşa, încă este antisemită, încă urăşte evreii şi probabil că urăşte nu numai evreii, dar evreii sunt modul în care îşi pot concretiza xenofobia. Deci încă mai este mult de lucru pentru ca antisemitismul, xenofobia, rasismul să dispară cu adevărat din societate”, a declarat Eduard Kupferberg.
