Curtea Constituţională a României a admis sesizarea depusă de USR şi Forţa Dreptei în legătură cu Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului 27/2011 privind transporturile rutiere, stabilind că actul normativ este neconstituţional. “În esenţă, Curtea a reţinut că, prin actul normativ criticat, orice operator de transport rutier de persoane poate solicita efectuarea unor servicii regulate la nivel interjudeţean numai în privinţa rutelor care nu sunt deservite deja de operatorii care deţin licenţe de traseu valabile până la data de 30 iunie 2023, respectiv a căror valabilitate a fost prelungită până la data de 31 decembrie 2024, prin noile autorizaţii de transport prevăzute de legea criticată. Această soluţie legislativă exclude posibilitatea ca alţi operatori de transport care nu aveau licenţe de traseu valabile la data de 30 iunie 2023 să solicite autorizaţii de transport naţional de persoane pentru servicii regulate interjudeţene pentru orice traseu interjudeţean, în condiţiile legii criticate”, se arată într-un comunicat al CCR transmis AGERPRES.
Curtea a constatat că atribuirea serviciilor de transport rutier de persoane, prin servicii regulate, la nivel interjudeţean, reglementată prin legea criticată, restricţionează şi chiar înlătură concurenţa pe această piaţă relevantă prin stabilirea unor condiţii “discriminatorii” pentru operatorii care solicită pentru prima dată accesul pentru efectuarea de servicii regulate de transport rutier pe o anumită cursă de pe un traseu interjudeţean. Totodată, Curtea a reţinut că, fiind vorba de o piaţă reglementată, în care concurenţa se manifestă doar la momentul atribuirii curselor, prelungirea duratei programului de transport interjudeţean prin măsuri neconcurenţiale conduce, automat, la lipsa concurenţei, blocând “în mod nejustificat” accesul pe piaţă al potenţialilor operatori în domeniu.
“În plus, lipsa unui criteriu de atribuire concurenţială a rutelor de traseu, precum criteriul tarifului de călătorie practicat pe traseu/km, care să aibă ponderea cea mai mare atunci când este acordată o exclusivitate pe un traseu, denaturează concurenţa pe această piaţă specifică a transporturilor rutiere şi conduce la un monopol sui-generis, în favoarea operatorilor actuali care deţin licenţe de traseu pentru cursele/traseele respective, ceea ce echivalează cu încălcarea dispoziţiilor constituţionale referitoare la economia de piaţă şi la obligaţia statului de a asigura protecţia concurenţei loiale”, spune instanţa constituţională.
De asemenea, Curtea a mai reţinut că deţinătorii actuali de licenţe de traseu valabile până la data de 30 iunie 2023 sunt favorizaţi faţă de noii operatori şi prin prelungirea, iniţial până la data de 31 decembrie 2024 şi ulterior, pentru o durată maximă de 3 ani, a autorizaţiilor de transport, iar în lipsa stabilirii celui mai important criteriu de evaluare, cel al tarifului de călătorie, şi a unor criterii tehnice şi de calitate a mijloacelor de transport care să permită creşterea calităţii vieţii şi asigurarea unui nivel de trai decent (precum respectarea normelor de poluare sau de siguranţă în trafic, gradul de confort al autovehiculelor – dotarea cu instalaţii de aer condiţionat, vechimea maximă de nouă ani a autovehicului, asigurarea accesului persoanelor cu dizabilităţi ori transportul persoanelor aflate în localităţi izolate, fără acces la infrastructura feroviară etc.), este afectat însuşi scopul legitim al Legii concurenţei nr.21/1996 constând în protecţia finală a consumatorilor, motiv pentru care aceste soluţii legislative încalcă principiile constituţionale ale egalităţii în drepturi, concurenţei loiale şi aduc atingere libertăţii economice şi nivelului de trai, astfel cum sunt prevăzute în Constituţie.
“Prelungirea nejustificată a valabilităţii licenţelor de traseu/autorizaţiilor de transport la nivel interjudeţean conduce la distorsionarea mediului concurenţial, prin favorizarea operatorilor existenţi pe piaţă şi interzicerea accesului altor operatori care ar fi putut să efectueze aceste servicii în condiţii economice şi de calitate superioare”, menţionează Curtea Constituţională.
