Aproape un sfert dintre adulții din România suferă de carență de vitamina D

Deficitul de vitamina D poate crește semnificativ riscul de boli autoimune, cum ar fi diabetul de tip 1. Potrivit cercetătorilor, copiii care au primit suplimente de vitamina D, au avut un risc de până la cinci ori mai scăzut de a devzolta diabet de tip 1, în comparație cu cei care nu au beneficiat de suplimentare. În România, aprope un sfert din populația adultă are lipsă de vitamina D, potrivit statisticilor din revista Nutrients, citate de Hotnews.
Un studiu amplu publicat în Science Advances a scos la iveală că vitamina D influențează procesele din timus, un organ responsabil pentru antrenarea celulelor T, astfel încât acestea să recunoască țesuturile proprii și să nu le atace.
„Vitamina D este necesară pentru dezvoltarea normală a timusului, pentru eliminarea celulelor T autoreactive și pentru susținerea unui timus sănătos pe termen lung,” a explicat, pentru Medical News Today, dr. John White, profesor de fiziologie la Universitatea McGill din Montreal și autorul principal al studiului.
Cercetătorii au observat că lipsa vitaminei D active împiedică procesul prin care celulele T sunt educate să nu atace țesuturile organismului, un fenomen care poate deschide calea către boli autoimune.
Influența vitaminei D asupra sistemului imunitar
Rolul vitaminei D nu se limitează la sănătatea oaselor, ci include și capacitatea de a interacționa cu celulele imunitare. Potrivit Harvard Health, vitamina D influențează direct comportamentul acestor celule și reglează procesul inflamator. Vitamina D activează, de asemenea, celulele T, globule albe esențiale pentru eliminarea agenților patogeni și a celulelor anormale.
Fără un aport adecvat de vitamina D, organismul poate dezvolta o predispoziție spre inflamație cronică și autoimunitate, din cauză că respectivele celule T nu mai sunt capabile să facă diferența între țesuturile proprii și agenții străini.
Pentru a preveni reacțiile autoimune, celulele T trec printr-un proces complex de educare în timus, unde învață să recunoască și să tolereze proteinele organismului. Potrivit cercetătorilor, vitamina D este implicată în menținerea acestei toleranțe, permițând sistemului imunitar să recunoască proteinele proprii și să nu le atace. În lipsa unei cantități optime de vitamina D, acest mecanism de toleranță este compromis, crescând predispoziția către o serie de boli autoimune, printre care artrita reumatoidă, lupusul și diabet de tip 1.
Pentru copii, efectele carenței de vitamina D asupra sistemului imunitar sunt și mai pronunțate. Timusul este activ în primii ani de viață, când asigură formarea celulelor T tolerante. Lipsa vitaminei D în această perioadă de formare afectează capacitatea organismului de a stabili mecanisme de apărare eficiente, crescând riscul de boli autoimune, precum diabetul de tip 1.
În cadrul unui studiu amplu desfășurat în Finlanda, cercetătorii au monitorizat mai bine de 10.000 de copii și au descoperit că suplimentarea cu vitamina D în primii ani de viață a redus riscul de diabet de tip 1 de până la cinci ori. Copiii care au beneficiat de suplimente de vitamina D au avut o incidență mult mai scăzută a acestei afecțiuni autoimune, care atacă celulele pancreatice producătoare de insulină. Potrivit datelor din acest studiu, aportul de vitamina D în copilărie sprijină dezvoltarea unui sistem imunitar sănătos, asigurând o toleranță adecvată la structurile proprii organismului.
Efectele suplimentării cu vitamina D la adulți asupra riscului de boli autoimune
Un alt studiu, realizat la Brigham and Women’s Hospital din cadrul Școlii de Medicină Harvard și publicat în BMJ a investigat impactul suplimentării cu vitamina D asupra incidenței bolilor autoimune la adulți. Studiul a inclus peste 25.000 de participanți, care au fost împărțiți în două grupuri: unul care a primit zilnic 2.000 de unități internaționale de vitamina D și altul căruia i s-a administrat un placebo.
După o perioadă de monitorizare de cinci ani, cercetătorii au observat o scădere cu 22% a riscului general de boli autoimune în grupul care a primit vitamina D. Această reducere a devenit mai evidentă în ultimii trei ani ai studiului, sugerând că vitamina D necesită o perioadă extinsă pentru a-și manifesta efectele asupra sistemului imunitar.
Potrivit cercetătorilor, deși scăderea riscului a fost observată la nivel general, niciuna dintre afecțiunile autoimune studiate – precum artrita reumatoidă, polimialgia reumatică și psoriazisul – nu a fost prevenită în mod specific de suplimentare. Datele au indicat că doar prin combinarea tuturor cazurilor de boli autoimune efectul benefic al vitaminei D a fost evident. Potrivit rezultatelor, vitamina D poate contribui la o stare imunitară mai echilibrată, dar efectele devin vizibile doar prin administrarea constantă pe termen lung.
„Este încurajator să avem aceste rezultate noi și pozitive legate de vitamine și suplimente nontoxice care au potențialul de a preveni boli foarte severe. Aceasta este prima dovadă directă pe care o avem că suplimentarea zilnică poate reduce incidența bolilor autoimune, cu un efect aparent mai pronunțat după doi ani de suplimentare cu vitamina D,” a declarat dr. Karen Costenbader, director al programului pentru lupus de la Brigham and Women’s Hospital și autor principal al studiului, într-un comunicat de presă.
Specialista a subliniat că expunerea redusă la soare reprezintă principala cauză a deficitului de vitamina D. Deși lumina solară este cea mai eficientă sursă naturală de vitamina D, lunile de iarnă și orele limitate de expunere la soare îngreunează acest proces. În plus, persoanele cu pielea mai închisă la culoare sunt expuse unui risc mai mare de deficit de vitamina D, deoarece melanina, pigmentul care conferă culoarea pielii, reduce capacitatea de sinteză a vitaminei D.
O altă provocare o constituie sursele alimentare limitate. Sunt puține alimente care conțin vitamina D în cantități suficiente, așadar suplimentarea este necesară în multe cazuri. Printre alimentele cu cantități ridicate de vitamina D se numără peștele gras, cum ar fi somonul, care oferă 570 UI per porție de 85 de grame.
Ciupercile, mai ales maitake și ciupercile albe cultivate sub raze UV, sunt alte surse valoroase. Jumătate de cană de ciuperci maitake conține aproximativ 393 UI de vitamina D, iar aceeași cantitate de ciuperci albe crescute sub raze UV oferă 366 UI.
Aproape un sfert dintre adulții din România suferă de carență de vitamina D
Un studiu publicat în revista Nutrients a evaluat statusul vitaminei D la adulții români cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani. Rezultatele au indicat că 24,8% dintre participanți prezentau un deficit de vitamina D, definit prin niveluri serice de 25(OH)D sub 20 ng/mL. Analiza a evidențiat că femeile, persoanele obeze, cele care locuiesc în mediul rural, cu un nivel scăzut de educație și cu statut socioeconomic redus sunt mai predispuse la acest deficit.
În paralel, Ministerul Sănătății a implementat Programul Național de Evaluare a Statutului Vitaminei D, care vizează determinarea nivelului seric al 25-OH vitaminei D la persoanele din grupele de risc. Programul a evidențiat o prevalență a deficitului de 39,83% în rândul acestor grupuri.