Florin Tănăsescu
Cârciuma este sezonieră. Adică, a fost deschisă la-nceput de noiembrie, urmând să-şi tragă obloanele la sfârşit de decembrie.
În perioada cât e „Open, non-stop”, cum scrie pe celofanul care-i pe post de geam, intră fiecare cu năduful sau bucuria lui. Unul că-i lovit de soartă, altul – bătut de nevastă, un al treilea că a câștigat la păcănele… Și aşa mai departe.
Bufetul – cum se zicea pe vremuri la cârciumi – se numeşte ca-n titlu: „La motanul bosumflat”. Are – tot ca pe timpuri – şi separeu. Perdea, chelneri mai spălaţi, iar clienţi – candidaţi.
E şi muzică, asigurată la comandă de un cobzar. Cine intră acolo stă ca pe jar. La propriu, fiindcă cămăruţa e dotată şi cu grătar. Iar stimabilii clienţi se perpelesc mai ceva ca micii.
Sau, dimpotrivă, sar de bucurie din floare-n floare.
Că-s şi ghivece cu mușcate p-acolo.
Marii şmecheri, aşadar, intră-n cârciuma/bufetul „La motanul bosumflat” cam o dată la trei zile. Sau mai rar. Or mai des. Depinde de cum ies pe piaţă alţi şmecheraşi cu sondajele. Alea de genul: „Dacă mâine românii ar fi chemaţi la vot, în turul doi ar intra Cutărică, secondat la 7 procente de Ionică”.
Atunci să mi te ţii jale! Că îşi fac intrarea ăi de sub linie. Adică de la locul trei în jos.
Bosumflaţi – că d-aia se numeşte societatea comercială aşa -, smeriți, sictiriţi, îşi plâng prezumtivul eşec prezidenţial. Iar cobzarul le ţine isonul.
Acum, facem scriere despre o altă zi. Eeee, şi-o altă viaţă.
Că pe faleză au apărut alte intenţii de vot.
Au alunecat Cutărică şi ăl de pe locul doi, au urcat o domniţă şi-unul numit „Promite tot”.
Cum doamna era mai sfioasă şi nu se cădea să intre la „Motanul bosumflat”, patronul a schimbat numele cârciumii în „Domniţa cu fundiţă”.
Lui „Promite tot” îi era indiferent numele. Conta doar că urcase în tendinţele electorale.
Iar de data asta, fu chirăială mare. Că dom’ cobzar a schimbat registrul. N-a mai băgat chestii d-alea, de jale, ci horă muntenească.
Şi tot aşa, o dată la două-hai, trei zile – cârciuma/bufetul/ societatea comercială/ sereleul sau cum vreți să numiţi ţara asta, îşi schimba sigla.
Afară, votanţii, „copii săraci şi sceptici ai plebei proletare”, privesc prin ferestrele murdare.
Ce va fi după ce se-nchide cârciuma „La motanul bosumflat”?
Unii se-amăgesc: „Trai pe vătrai!”.
Alții, deja au tocmit cobzarul.
Să le cânte, anticipat, amarul!
