Dezechilibrele hormonale se numără printre cele mai frecvente probleme care influențează în mod negativ sănătatea și calitatea vieții. De exemplu, diabetul, o boală endocrină majoră, afectează aproximativ 422 de milioane de oameni din întreaga lume, conform Organizației Mondiale a Sănătății, citată de Hotnews. Sistemul endocrin coordonează numeroase funcții vitale ale organismului, de la metabolism și starea emoțională până la reproducere și somn, așadar manifestările cauzate de tulburările hormonale pot fi foarte variate.
Hormonii sunt substanțe chimice produse de glandele sistemului endocrin, iar rolul lor este să transmită mesaje către diferite organe și țesuturi din corp. Dezechilibrele apar atunci când unul sau mai mulți hormoni sunt produși în cantități insuficiente sau, dimpotrivă, excesive. Chiar și o mică fluctuație poate avea un impact semnificativ asupra funcționării organismului. Unele dezechilibre pot fi trecătoare, dar altele persistă și necesită tratament. Simptomele dezechilibrelor hormonale variază în funcție de hormonul implicat și de rolul acestuia în organism. Iată câteva dintre semnele care pot indica o dereglare hormonală.
1. Creștere în greutate
Metabolismul, procesul prin care corpul transformă alimentele în energie, depinde în mare măsură de echilibrul hormonal. Tulburările tiroidiene, precum hipotiroidismul și hipertiroidismul, influențează direct rata metabolică. De exemplu, în cazul hipotiroidismului, glanda tiroidă nu produce o cantitate suficientă de hormoni tiroidieni, iar acest lucru încetinește metabolismul, ducând la creștere în greutate, oboseală și sensibilitate crescută la frig. Potrivit studiilor, sindromul Cushing, caracterizat prin exces de cortizol, poate provoca acumulare de grăsime în jurul feței, gâtului și abdomenului. În plus, modificările hormonale asociate menopauzei duc la încetinirea metabolismului și la acumularea de grăsime în zona abdominală, fenomen observat frecvent la persoanele aflate în această perioadă a vieții. Pe lângă aceste simptome, alte semne ale unui dezechilibru metabolic includ constipația, colesterolul crescut și schimbări ale ritmului cardiac, cum ar fi bătăile neregulate ale inimii.
2. Tulburări ale ciclului menstrual și probleme de fertilitate
Hormonii sexuali, precum estrogenul și progesteronul, reglează ciclul menstrual și funcția reproductivă. În cazul femeilor de vârstă fertilă, fluctuațiile acestor hormoni pot cauza cicluri neregulate sau chiar absența menstruației (amenoree). Sindromul ovarelor polichistice (PCOS), o tulburare endocrină frecvent întâlnită, perturbă echilibrul hormonilor sexuali, ducând la menstruații neregulate și dificultăți în a obține o sarcină. Conform Universității din California, Los Angeles (UCLA), infertilitatea este deseori rezultatul dezechilibrelor hormonale. La bărbați, un nivel redus de testosteron poate duce la scăderea libidoului, disfuncții erectile și chiar infertilitate.
3. Probleme ale pielii și părului
Hormonii influențează structura și textura pielii, dar și ciclul de creștere al părului, potrivit cercetărilor. De exemplu, în timpul pubertății, sarcinii sau menopauzei, fluctuațiile hormonale pot declanșa acneea. Acneea hormonală apare mai frecvent la nivelul feței, pieptului și spatelui și este asociată cu producția excesivă de sebum stimulată de hormonii androgeni. În cazul femeilor care se confruntă cu hirsutismul, adică creșterea excesivă a părului în zone tipice pentru bărbați, cum ar fi fața sau pieptul, nivelul ridicat de hormoni androgeni este, de obicei, cauza de bază. Pe de altă parte, căderea părului sau subțierea acestuia poate indica probleme tiroidiene sau deficiențe de estrogen și progesteron.
4. Schimbări de dispoziție, anxietate și depresie
Dezechilibrele hormonale afectează starea de spirit și sănătatea mintală. Nivelurile scăzute de estrogen, un hormon ce influențează serotonina (neurotransmițător responsabil cu starea de bine), au fost asociate cu anxietatea și depresia. Conform specialiștilor, scăderea estrogenului în timpul perimenopauzei și menopauzei are drept efect o reducere a serotoninei, fapt care poate cauza iritabilitate, nervozitate și tristețe accentuată. La persoanele cu hipertiroidism, excesul de hormoni tiroidieni provoacă neliniște, iritabilitate și chiar atacuri de panică. Simptomele anxietății și depresiei apar frecvent și în cazul deficienței de hormoni de creștere la adulți.
5. Tulburări de somn și transpirații nocturne
Tulburările de somn reprezintă un alt simptom important al dezechilibrelor hormonale. La femeile aflate la menopauză, scăderea estrogenului și progesteronului poate genera insomnii, transpirații nocturne și bufeuri, toate contribuind la un somn fragmentat. Aceleași simptome sunt observate și la femeile însărcinate sau imediat după naștere, când nivelul de estrogen scade brusc. Studiile arată că persoanele afectate de aceste tulburări de somn au un risc crescut de a dezvolta depresie, iar lipsa de odihnă poate agrava dezechilibrul hormonal, perpetuând acest cerc vicios. UCLA notează că simptomele de insomnie se agravează odată cu înaintarea în vârstă, iar femeile sunt de două ori mai predispuse la insomnie decât bărbații, din cauza fluctuațiilor hormonale.
6. Probleme digestive
Dezechilibrele hormonale influențează și funcționarea tractului digestiv. Estrogenul și progesteronul contribuie la reglarea activității intestinale, iar variațiile lor pe parcursul ciclului menstrual pot duce la constipație sau diaree. Conform unui studiu al Universității din Carolina de Nord, SUA, sindromul de colon iritabil apare frecvent în contextul acestor dezechilibre, fiind identificată o legătură între fluctuațiile hormonale și simptomele digestive. La persoanele afectate, simptomele gastrointestinale tind să apară în perioada premenstruală, când nivelurile de estrogen și progesteron se modifică semnificativ. Astfel, greața, balonarea și disconfortul abdominal pot semnala dezechilibre hormonale.
7. Modificări ale libidoului
De multe ori, scăderea semnificativă a apetitului sexual, poate fi cauzată de un dezechilibru hormonal. Estrogenul, progesteronul și testosteronul influențează dorința sexuală, iar fluctuațiile acestor hormoni, mai ales în cazul menopauzei, afectează libidoul. Potrivit studiilor, atât bărbații, cât și femeile se confruntă cu astfel de simptome, mai ales când nivelurile de testosteron și estrogen scad. Pe lângă reducerea apetitului sexual, există și alte simptome precum uscăciunea vaginală la femei și disfuncția erectilă la bărbați care pot indica un dezechilibru hormonal.
8. Urinarea frecventă
Urinarea frecventă este, de asemenea, un posibil simptom al dezechilibrelor hormonale și apare, de obicei, în cazul diabetului. Asta se înâtmplă din cauză că organismul nu produce suficientă insulină sau nu o folosește corect, iar nivelul zahărului din sânge crește. Rinichii, în efortul de a elimina surplusul de glucoză, intensifică procesul de urinare. Acest simptom poate trece ușor neobservat, dar merită atenție, mai ales când este însoțit de alte semne specifice dezechilibrelor hormonale, cum ar fi oboseala accentuată sau senzația intensă de sete. Pe lângă diabet, urinarea frecventă poate apărea și în cazul altor tulburări hormonale, precum hiperparatiroidismul, caracterizat printr-un nivel ridicat de hormon paratiroidian, sau sindromul Cushing, în care excesul de cortizol afectează retenția și eliminarea lichidelor din organism. Schimbările hormonale specifice menopauzei, cum ar fi scăderea nivelului de estrogen, pot afecta indirect sănătatea vezicii urinare, cauzând urinare frecventă. Acest semn este întâlnit și în tulburările tiroidiene, cum ar fi hipertiroidismul, care accelerează metabolismul și poate duce la eliminarea mai frecventă a lichidelor, influențând astfel ritmul urinării zilnice. Diagnosticul unei tulburări hormonale implică o examinare detaliată a simptomelor și a istoricului medical, dar și analize de sânge pentru a evalua nivelurile hormonale. Medicul curant poate recomanda teste specifice, cum ar fi cele de estrogen, progesteron, testosteron și hormoni tiroidieni, în funcție de simptome.
Pentru persoanele care primesc un diagnostic de dezechilibru hormonal, tratamentele pot include medicamente, terapii de substituție hormonală sau ajustări ale stilului de viață. În funcție de afecțiune, se pot recomanda și terapii naturiste, cum ar fi suplimentele alimentare sau schimbări în dietă, dar orice tratament ar trebui să fie supravegheat de un medic specialist.
