După Spania și Suedia, România are cea mai mare rată a șomajului în rândul tinerilor, potrivit datelor Eurostat și ale Institutului Național de Statistică, analizate de Hotnews.
„Reține în continuare atenția nivelul ridicat, de 23,2%, al ratei șomajului în rândul tinerilor (15-24 ani), înregistrat în perioada aprilie – iunie 2024”, arată INS în comunicatul transmis joi, privitor la rata șomajului.
În România, rata șomajului este de 5,5%, dar cea în rândul tinerilor e de peste 4 ori mai ridicată.
Cauzele sunt mai multe: de la nepotrivirea între competențele pe care școala ți le oferă și ceea ce cere angajatorul, la condiții economice (recesiunile economice din timpul crizei financiare și a pandemiei de COVID-19) care au afectat în mod disproporționat ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. Tranziția de la educație la piața muncii este adesea plină de provocări, ceea ce duce la rate mai mari ale șomajului în rândul adulților tineri în comparație cu grupele de vârstă mai înaintate.
Printre cauzele șomajului ridicat în rândul tinerilor găsim și salariile mici oferite. Potrivit unui sondaj realizat de cea mai mare platformă de recrutare online, eJobs, tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani consideră că salariul corect pentru ei ar trebui să fie între 3.000 și 7.000 de lei (600-1.400 de euro). Pentru aproape 9 din 10 tineri, banii sunt însă al doilea lucru important în carieră. Primul este legat de posibilitatea de a lucra de acasă sau în cel mai rău caz hibrid cu posibilitatea de a decide câte zile să vină la birou. „Tinerii nu sunt foarte atașați de profilul companiilor și nu acordă prea multă importanță dacă angajatorul este un start-up sau o multinațională”, explică Raluca Dumitra, șefa de marketing pentru eJobs.
Abandonul școlar este și el la cele mai mari cote din UE, potrivit Eurostat. „Proporția celor care părăsesc timpuriu de la educație și formare în UE în 2023 a variat de la 2,0 % în Croația la 16,6 % în România”, arată biroul de Statistică al UE.
De asemenea, mai arată Eurostat, numărul de tineri care se află simultan în învățământ și pe piața muncii variază între statele membre ale UE: cel mai mic număr este în România, în timp ce cel mai mare în Țările de Jos.
România are cea mai mare pondere a tinerilor (de 15-29 de ani) care nu vor să muncească din întreaga Uniune Europeană, iar în ultimii 10 ani această pondere aproape că s-a dublat.
