În România, participarea politică a femeilor în poziții cu putere de decizie reală rămâne slabă. Chiar dacă proporția femeilor în Parlament a crescut puțin în ultimele două legislaturi, ea se păstrează sub 20%, potrivit Expert Forum, citat de Hotnews.
Pentru funcțiile cu mare putere executivă, precum cele din guvern, de primar sau președinte de Consiliu Județean, cifra scade la jumătate, în cel mai bun caz 10%, scrie publicația de analiză Panorama, într-un articol dedicat întrebării: ”Este pregătită România pentru un președinte femeie?”.
În acest an, pentru alegerile prezidențiale care se apropie, avem o singură candidată: Elena Lasconi, de la USR. Asta după ce Diana Șoșoacă, de la S.O.S. România, a fost invalidată de Curtea Constituțională.
În România, „stereotipurile tradiționale de gen sugerează că bărbații sunt mai potriviți pentru rolul de lideri politici, din cauza unor percepții legate de autoritate, capacitate mai bună de a lua decizii, forță”, spune Oana Băluță, doctor în științe politice și conferențiar la Facultatea de Științe Politice din SNSPA.
Și la nivel european, se remarcă o scădere. Numărul femeilor care au obținut un mandat în iunie, la alegerile europarlamentare, a fost de 38,5%, în scădere față de precedenta legislatură – 39,8%.
Deși 52% din electoratul românesc este alcătuit din femei, nici ele nu cred că o femeie poate fi președinte la noi. Cel puțin asta rezultă dintr-o cercetare coordonată de sociologii Barbu Mateescu și Claudiu Tufiș, realizată pentru Centrul Filia. Întrebate despre preferința bărbați/femei în funcția de președinte al țării: 41% dintre femei s-au declarat pentru un lider de sex masculine ;17% pentru un șef de stat femeie; 41% au spus că nu contează Cele mai multe femei, potrivit cercetării, asociază femeile cu funcțiile de președinte de comitet de părinți, director de școală, membru în Consiliu Local sau primar.
