Înainte de sfârşitul anului, în Uniunea Europeană va apărea o nouă instituţie extrajudiciară de ultimă instanţă, pentru litigiile utilizatorilor unor reţele sociale cum ar fi Facebook, TikTok sau YouTube, a semnalat ieri AFP, preluată de Agerpres.
Numită Centrul de Apeluri Europa (Appeals Center Europe), structura va avea şapte membri şi va fi finanţată iniţial de consiliul de supraveghere al companiei Meta, înfiinţat în 2020 de compania-mamă a Facebook ca autoritate independentă pentru moderarea conţinutului în urma mai multor scandaluri.
Centrul, pe care AFP îl compară cu o curte de apel, a primit certificarea autorităţii pentru media din Irlanda şi va avea sediul la Dublin. Va fi complet separat de consiliul Meta, care are 20 de membri din mai multe ţări – jurnalişti, avocaţi, militanţi pentru drepturile omului şi foşti lideri politici.
Utilizatorii vor putea face apel la Centru împotriva unor decizii cum ar fi închiderea unor conturi, reclamaţiile pentru incitare la ură sau pentru hărţuire, a explicat viitorul şef al instituţiei, Thomas Hughes, fost director al consiliului de supraveghere al Meta.
Noua autoritate este creată conform reglementării europene privind serviciile digitale (DSA, Digital Services Act), aplicabilă tuturor platformelor începând din februarie anul acesta. DSA prevede că utilizatorii trebuie să aibă acces la o instituţie extrajudiciară pentru soluţionarea disputelor.
Hughes a arătat că DSA „oferă posibilitatea schimbării echilibrului de putere între utilizatori, platforme şi guverne, dând persoanelor fizice posibilitatea de a contesta deciziile luate privind conţinutul publicat de ei şi conţinutul la care au acces online”.
Încă din start, există intenţia declarată de a extinde treptat jurisdicţia Centrului şi asupra altor reţele sociale.
Pentru sesizarea Centrului, taxa plătită de persoanele fizice va fi de numai cinci euro, sumă care va fi restituită în caz că reclamantul are câştig de cauză. Pentru platforme, taxa este de 100 de euro pentru fiecare dosar nou. În cele din urmă Centrul ar urma să îşi asigure astfel întreaga finanţare necesară.
Facebook, TikTok sau YouTube sunt acuzate frecvent de cenzurarea anumitor opinii sau dimpotrivă – de favorizarea unor dezinformări, în special înainte de alegeri, a hărţuirilor sau a activităţii unor grupări violente.
