Propunerea de canonizare a Sfântului Iachint a fost înaintată Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, de Mitropolia Munteniei si Dobrogei, pe data de 19 iunie 2008. În ședința Sfântului Sinod din 8 iulie 2008 s-a făcut canonizarea sa, iar proclamarea solemnă a sfițeniei sale a avut loc pe 26 octombrie 2008. Sfântul Iachint de Vicina este trecut în calendar cu cruce neagră, ca sfânt cu polieleu.
Sfântul Iachint de Vicina a fost ultimul mitropolit al Vicinei și primul mitropolit al Țării Românești. Înainte de Iachint, scaunul mitropolitan al cetății fusese ocupat de personalități de seamă, ale căror nume se cunosc parțial: Teodor (1285), Luca (1303), Macarie (1340-1343) și Kiril (menționat în anii 1347-1348). Potrivit cercetărilor, fosta Vicina este așezarea Isaccea, din județul Tulcea. După mai multe scrisori ale domnitorului Nicolae Alexandru Basarab către Patriarhia Ecumenica de la Constantinopol, în mai 1359, Iachint al Vicinei este recunoscut ca mitropolit al Țării Românești. El a organizat viața bisericească din Țara Românească – a zidit biserici, a hirotonit preoți, l-a adus pe Sfântul Nicodim de la Tismana să organizeze viața din mănăstiri după modelul prezent în Muntele Athos și a purtat de grijă și românilor transilvăneni, cărora le-a trimis misionari și persoane hirotonite.
Sfântul Ierarh Iachint a trecut la cele veșnice în anul 1372. A fost îngropat lângă biserica mitropolitană de la Argeș.