Bacteria helicobacter pylori (H. pylori) este agentul patogen responsabil pentru cel mai mare număr de cazuri de cancer la nivel mondial, arată un raport al Asociaţiei Americane pentru Cercetarea Cancerului (AACR), potrivit News.ro.
Când ne gândim la cauzele cancerului, ne vin în minte factori precum genetica şi stilul de viaţă, dar unii agenţi patogeni pot duce, de asemenea, la cancer. Conform unui raport recent al Asociaţiei Americane pentru Cercetarea Cancerului, 13% din cazurile de cancer la nivel mondial, adică 2,2 milioane, sunt atribuite infecţiilor bacteriene sau virale. Printre vinovaţi se numără hepatita B, hepatita C şi papilomavirusul uman sau HPV, cauza bine cunoscută a cancerului de col uterin.
Cu toate acestea, agentul patogen responsabil de cel mai mare număr de cazuri de cancer la nivel mondial este Helicobacter pylori, mai cunoscut sub numele de H. pylori. Bacteria a fost responsabilă pentru aproximativ 810.000 de cazuri de cancer în 2018, cel mai recent an pentru care sunt disponibile date. Pentru comparaţie, HPV a condus la 690.000 de cazuri în acel an, urmat de hepatita B, cu 360.000 de cazuri.
Simptomele unei infecţii cu această bacterie includ vărsături, scădere în greutate, probleme de înghiţire şi arsuri la stomac severe, dar multe dintre infecţii pot fi asimptomatice. Helicobacter pylori este o bacterie pe care mulţi oameni o poartă în stomac. Aproximativ 30% până la 40% dintre americani au o infecţie cu H. pylori la un moment dat. Bacteria poate provoca formarea ulcerelor în stomac sau în intestinul subţire şi poate duce, de asemenea, la gastrită, care este o inflamaţie a mucoasei stomacului.
În timp, acest lucru se poate dezvolta în boli mai grave, a declarat dr. Linda Cummings, gastroenterolog la Centrul medical din cardrul spitalelor universitare ale clinicii Cleveland şi profesor la facultatea de medicină a universităţii americane Case Western Reserve. „La unele persoane care sunt susceptibile din cauza factorilor genetici, a stilului de viaţă sau a caracteristicilor tulpinii H. pylori în sine, această inflamaţie duce la modificări precanceroase ale mucoasei stomacului care pot evolua în cele din urmă spre cancer”, a declarat dr. Linda Cummings, într-un comunicat.
Bacteria H. pylori poate creşte riscul a două tipuri de cancer: limfomul ţesutului limfoid asociat mucoasei (MALT), o formă de limfom non-Hodgkin care afectează stomacul, şi un tip de cancer gastric numit adenocarcinom, care provine din mucoasa stomacului.
Potrivit Societăţii Americane de Cancer, 90 până la 95% din toate cancerele de stomac sunt adenocarcinoame. Bacteria H. pylori este cel mai puternic factor de risc pentru cancerul gastric, a subliniat dr. Cummings. Persoanele cu o infecţie cu această bacterie au un risc de două până la şase ori mai mare de a dezvolta cancer gastric şi limfom MALT în comparaţie cu cei care nu sunt infectaţi, potrivit Centrelor americane pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC).[4] Este important de reţinut că, pentru majoritatea oamenilor, infecţia cu H. pylori nu duce la cancer. „Dintre toate persoanele infectate cu H. pylori, se crede că aproximativ 1% până la 3% vor dezvolta cancer”, a precizat dr. Cummings.[5]
Deşi nu se cunosc suficiente lucruri despre transmiterea bacteriei, dr. Cummings spune că H. pylori poate fi răspândită prin intermediul fluidelor corporale. „Întrucât H. pylori poate fi găsită în fecale (scaun), suc gastric, salivă şi plăci dentare, ar putea fi potenţial răspândită prin secreţii orale sau vărsături”, a spus ea. Transmiterea de la persoană la persoană în gospodărie este probabilă deoarece riscul de H. pylori la un copil este mai mare dacă un părinte sau un frate este infectat, spun specialiştii. Majoritatea persoanelor cu H. pylori contractează probabil infecţia în copilărie, a adăugat dr. Cummings. Transmiterea este adesea asociată cu igiena şi sanitaţia precară, condiţiile de viaţă aglomerate şi aprovizionarea inadecvată cu apă.
În general, infecţiile cu H. pylori sunt semnificativ mai frecvente în ţările cu venituri mici şi medii decât în ţările cu venituri mari. Cu toate acestea, în Statele Unite, există puncte nevralgice, inclusiv comunităţi indigene americane, unde rata infecţiei cu H. pylori este mai mare decât cea de 36% înregistrată în rândul populaţiei generale. Prevalenţa H. pylori este de 62% în rândul adulţilor Navajo din Arizona, de exemplu, şi de 75% în rândul populaţiei indigene din Alaska.
Incidenţa cancerului gastric este cea mai ridicată în Asia de Est, Europa de Est şi America Latină Andină, în timp ce mortalitatea este cea mai ridicată în Asia de Est, America Latină Andină şi Asia Centrală. „În unele ţări din Asia cu rate ridicate ale cancerului gastric, se recomandă depistarea universală a cancerului gastric prin endoscopie sau un test radiografic începând cu vârsta de 40 sau 50 de ani”, a declaratprecizat dr. Cummings. Unele persoane cu o infecţie cu H. pylori nu au niciun simptom, în timp ce altele pot prezenta disconfort abdominal după ce mănâncă. Vărsăturile, pierderea în greutate, dificultăţile de înghiţire şi arsurile la stomac severe sunt, de asemenea, semne ale unei infecţii cu H. pylori, a indicat medicul. „Scaunele negre, urât mirositoare şi cu frecvenţă crescută pot rezulta dintr-un ulcer sângerând cauzat de H. pylori”, a adăugat ea.
Întrucât o infecţie cu H. pylori poate fi asimptomatică, testarea este singura modalitate de a determina prezenţa bacteriei. Există patru modalităţi de testare pentru H. pylori: un test respirator cu uree (se bazeaza pe proprietatea Helicobacter pylori de a produce o enzima numita ureaza. Aceasta enzima descompune ureea administrata in timpul testului, ducand la eliberarea de amoniac care este eliberat pe cale respiratorie. Astfel, testul masoara nivelul de amoniac in respiratia pacientului), un test cu antigen fecal, o endoscopie superioară şi un test de sânge.
Cu toate acestea, dr. Cummings a declarat că testul de sânge este rar utilizat în SUA, deoarece o persoană poate fi testată pozitiv chiar şi după ce infecţia bacteriană a fost tratată cu succes. Screeningul pentru H. pylori nu este recomandat în Statele Unite, dar dr. Cummings sugerează testarea persoanelor care: prezintă semne sau simptome ale unei infecţii cuH. pylori; au sau au avut un ulcer la nivelul stomacului sau intestinului subţire; locuiesc în aceeaşi casă cu o persoană care are o infecţie cu H. pylori; au un istoric familial de H. pylori, cancer gastric sau ulcer peptic;
Potrivit specialiştilor, infecţiile cu H. pylori nu dispar de obicei fără tratament şi au devenit din ce în ce mai dificil de tratat deoarece bacteria a dezvoltat rezistenţă la unele antibiotice. „Această rezistenţă a condus la regimuri de tratament din ce în ce mai complexe”, a explicat medicul.
În prezent, infecţiile sunt tratate timp de două săptămâni cu mai multe medicamente, inclusiv medicamente de suprimare a acidului gastric şi antibiotice. Unele regimuri includ, de asemenea, compuşi care conţin bismut. Unele persoane pot fi nevoite să ia un al doilea sau chiar al treilea regim de antibiotice pentru a elimina infecţia. Deşi se pot face teste speciale pentru a determina la ce antibiotice poate fi rezistent H. pylori, aceste teste nu sunt disponibile pe scară largă.
Întrucât transmiterea H. pylori nu este bine înţeleasă, se crede că este cel mai adesea dobândită în copilărie, de aceea prevenirea răspândirii bacteriei poate fi o provocare. „Un frate infectat, o mamă infectată sau un tată infectat sunt factori de risc puternici pentru H. pylori”, spune dr. Cumming. Printre strategiile care pot ajuta la prevenirea răspândirii bacteriei H. pylori se numără spălarea frecventă a mâinilor, în special după folosirea toaletei, evitarea utilizării în comun a ustensilelor şi a paharelor sau sticlelor de băut şi consumul de apă dintr-o sursă curată şi sigură.
