În spatele unei vieți aparent stabile și pline de succes, se poate ascunde suferința dependenței de alcool înalt funcțională. Persoanele afectate par să aibă totul sub control – o carieră de succes, o viață socială activă, responsabilități bine gestionate. Însă, în ciuda acestei imagini, consumul excesiv de alcool le poate afecta sănătatea și calitatea vieții, chiar dacă semnele nu sunt imediat evidente, potrivit unui amplu documentar prezentat de Hotnews.
Termenul „dependent de alcool înalt funcțional” nu apare în manualele medicale oficiale, dar descrie o categorie de persoane care, deși suferă de tulburarea consumului de alcool (AUD), nu prezintă manifestările evidente ale unui alcoolic tipic, potrivit cărții „Understanding the High-Functioning Alcoholic” de Sarah Allen Benton (2009). Acești oameni reușesc să aibă o viață aparent normală, însă dincolo de funcționalitatea de suprafață, consumul de alcool le influențează sănătatea și comportamentul, iar efectele negative devin tot mai evidente în timp.
În România, consumul de alcool este considerat o practică frecventă, deseori normalizată în context social sau familial. Statisticile Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) arată că țara noastră este printre primele din Europa la consumul de alcool pe cap de locuitor, iar această cultură a consumului favorizează apariția dependenței.
Deși nu există statistici precise referitoare la numărul de persoane care ar putea fi considerate „dependente de alcool înalt funcționale”, se estimează că un procent semnificativ din populație ar putea să se confrunte cu o formă de consum problematic. Studiile internaționale au scos la iveală că între 50% și 75% dintre persoanele cu tulburarea consumului de alcool pot fi considerate funcționale în anumite aspecte ale vieții lor.
Diferența principală constă în modul în care persoanele reușesc să mascheze impactul negativ al consumului de alcool. Dependenții de alcool tipici sunt, potrivit Manualului de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale (DSM-5), asociați cu comportamente autodistructive evidente – pierderea locului de muncă, probleme legale, relații disfuncționale, neglijarea igienei personale și alte semne vizibile de degradare. În schimb, cei înalt funcționali pot să își păstreze un job stabil, să întrețină relații sociale și să își îndeplinească obligațiile zilnice. Aceștia nu se încadrează în stereotipurile obișnuite despre alcoolici, ceea ce face ca problema să fie mai puțin recunoscută, atât de ei înșiși, cât și de cei din jur.
Capacitatea de a funcționa aparent normal se datorează unui fenomen cunoscut sub numele de „toleranță funcțională”. Practic, organismul s-a adaptat la consumul repetat de alcool, astfel încât semnele de intoxicație nu mai sunt evidente. Însă, acest lucru nu înseamnă că efectele alcoolului sunt mai puțin dăunătoare, dimpotrivă, ele se acumulează în organism, având impact asupra tuturor organelor și funcțiilor cognitive. Pe măsură ce trece timpul, chiar și un alcoolic înalt funcțional va începe să resimtă deteriorarea, dar semnele sunt mai subtile și apar mai lent.
Deși nu sunt la fel de evidente precum în cazul altor forme de dependență, există anumite semne care pot indica o problemă. Acestea includ:
* Consumul de alcool în cantități mari fără a părea vizibil afectat: persoana poate să bea mult și să nu pară că are probleme cu echilibrul sau vorbirea;
*Consumul ascuns sau disimulat: cei afectați pot bea alcool înainte de a ajunge la evenimente sociale, în timpul pauzelor de la muncă sau în locuri unde nu sunt observați. Uneori, aceștia ascund băuturile prin casă sau la birou;
*Negarea problemei: o persoană cu AUD înalt funcțional va argumenta adesea că nu are o problemă pentru că nu și-a pierdut locul de muncă, nu a avut probleme legale sau nu a experimentat „pierderi majore”. Justificarea consumului prin explicații precum „beau doar la ocazii speciale” sau „nu sunt alcoolic pentru că nu beau în fiecare zi” este frecventă;
*Utilizarea alcoolului ca metodă de relaxare sau recompensă: persoana poate să considere că are „dreptul” să bea după o zi stresantă sau să se răsplătească pentru un succes profesional;
*Goluri de memorie: pot apărea situații în care persoana nu își amintește exact ce a făcut în timpul unei nopți în care a consumat alcool, chiar dacă nu părea beată la momentul respectiv;
* Iritabilitate sau schimbări de dispoziție: consumul frecvent poate duce la stări fluctuante ale dispoziției, de la iritabilitate și anxietate la episoade de depresie.
Persoanele apropiate ar putea observa schimbări subtile în comportament, cum ar fi o creștere a frecvenței cu care persoana bea sau momente în care se retrage pentru a consuma alcool în singurătate. Pot să existe situații în care persoana își ascunde sticlele goale sau refuză să discute despre obiceiurile de consum. Schimbările în atitudinea față de alcool pot să fie treptat vizibile, cum ar fi manifestarea unei iritabilități sporite atunci când nu este posibil să consume sau apariția unor comportamente compulsive legate de procurarea băuturilor.
Dependența de alcool înalt funcțională poate evolua, în timp, spre o formă mai severă de dependență. Deși la început consecințele nu sunt evidente, alcoolul afectează treptat organismul și poate conduce la o scădere a capacității de a menține controlul. În timp, persoana poate începe să prezinte semne mai clare de intoxicație, să întâmpine dificultăți în îndeplinirea sarcinilor de muncă sau să manifeste simptome de sevraj în absența alcoolului. Astfel, ceea ce părea o problemă gestionabilă devine din ce în ce mai greu de controlat.
Timpul în care se poate ajunge de la dependența înalt funcțională la o formă tipică de dependență variază considerabil de la o persoană la alta. Factori precum cantitatea de alcool consumată, frecvența consumului și predispozițiile genetice influențează evoluția tulburării. La unii, schimbările pot apărea în câțiva ani, în timp ce la alții pot trece decenii întregi până când problemele devin evidente. Totuși, dependența nu stagnează, iar fără intervenție, deteriorarea sănătății și a capacității de a funcționa normal este inevitabilă.
Chiar dacă cei afectați pot părea să funcționeze normal, abuzul de alcool își pune amprenta asupra sănătății fizice și psihice. Consumul excesiv crește riscul de boli hepatice, pancreatită, cancer, hipertensiune arterială și deteriorarea funcțiilor cognitive, potrivit OMS.
„Nu contează cât de mult bei – riscul pentru sănătatea consumatorului începe de la prima picătură a oricărei băuturi alcoolice”, a explicat dr. Carina Ferreira-Borges, șefa interimară a Unității de Management a Bolilor Netransmisibile și consilier regional pentru Alcool și Droguri Ilicite în cadrul Biroului Regional al OMS pentru Europa.
În plus, efectele negative nu se limitează doar la sănătatea persoanei: există un pericol sporit de accidente, violență domestică, neglijare familială și alte comportamente periculoase.
În multe cazuri, problemele de sănătate mintală însoțesc dependența de alcool, accentuând depresia, anxietatea și alte tulburări. Aceste afecțiuni pot agrava ciclul consumului de alcool, transformându-se într-un cerc vicios greu de întrerupt fără intervenție profesională.
Tratamentul alcoolismului în România
În multe cazuri, persoanele afectate neagă vehement că ar avea o problemă. Totuși, cei care observă semnele pot avea un rol important în recunoașterea problemei și în intervenția timpurie. Discuțiile trebuie purtate cu grijă, într-o manieră empatică și lipsită de prejudecăți, iar accentul trebuie pus pe impactul pe termen lung al comportamentului.
În România, resursele disponibile pentru tratarea tulburărilor de consum al alcoolului sunt variate, dar nu întotdeauna accesibile sau bine cunoscute. Tratamentul începe, de obicei, cu o evaluare inițială realizată de un medic specialist în sănătate mintală sau adicții, care poate recomanda un plan personalizat. Opțiunile includ terapie comportamentală, consiliere psihologică, tratamente ambulatorii și, în cazuri mai severe, internare în centre specializate de reabilitare.
Chiar și în cazul unei persoane cu dependență de alcool înalt funcțional, intervenția timpurie poate preveni evoluția gravă a tulburării și reduce riscurile pentru sănătate.
Familiile și prietenii pot juca un rol major în tratarea unei persoane cu dependență de alcool înalt funcțional. Este important ca aceștia să observe semnele care indică o problemă și să abordeze subiectul cu răbdare și empatie. Sprijinul oferit nu trebuie să fie perceput ca o confruntare, ci mai degrabă ca o încercare de a înțelege și de a încuraja.
