Medicul Bogdan-Alexandru Hagiu, conferenţiar dr. la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport a Universităţii ”Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, nominalizează cancerul ca fiind una dintre cele mai grave boli care pot fi evitate printr-un stil de viaţă activ, afirmând că exerciţiile fizice pot preveni cu 40% apariţia unor tipuri de tumori.
Bogdan-Alexandru Hagiu este conferenţiar la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, iar principalele sale direcţii de cercetare sunt ergofiziologia şi kinetoprofilaxia.
Referitor la importanţa sportului în prevenirea îmbolnăvirilor şi prelungirea duratei vieţii, Hagiu a declarat, pentru AGERPRES, că sunt destule lucrări ştiinţifice relevante, care demonstrează că exerciţiile fizice pot preveni cancerul, ateroscleroza, diabetul, îmbătrânirea, dar chiar şi formele grave de Covid-19 şi Long Covid.
„În acest sens vreau să mă refer în primul rând la boala canceroasă. În lucrarea ‘Can whole body vibration enhance chemotherpy’ din Medical Hypotheses, 2024, sugerez că vibraţiile mecanice, care sunt tot o formă de exerciţii fizice, ar putea amplifica efectul chimioterapiei în cazul tumorilor cu localizare abdominală. Am menţionat acolo şi faptul cunoscut deja că muşchii activi în timpul efortului secretă nişte proteine ce distrug celulele canceroase. Datorită eliberării acestor miokine în cursul efortului fizic din muşchii striaţi, omul sănătos poate preveni apariţia tuturor tipurilor de cancer, pentru unele tumori eficienţa fiind chiar de 40%”, a declarat Bogdan Hagiu pentru AGERPRES. El afirmă că procentele ar putea creşte dacă exerciţiile ar fi făcute corect: „Procentele ar putea fi mult mai mari în cazul executării corecte şi susţinute pe tot parcursul vieţii a programelor de exerciţii. Şi atunci de ce să ne punem toată speranţa în nişte suplimente care deocamdată şi-au dovedit eficienţa doar în experimentele de laborator? Mai mult decât atât, unele miokine au capacitatea de a preveni ateroscleroza, cauză de infarct miocardic şi accidente vasculare cerebrale, diabetul şi chiar îmbătrânirea, având efect anti-aging”.
Profesorul ieşean a explicat că într-o lucrare de-a sa a luat în discuţie folosirea unui „medicament care mimează efectele exerciţiilor fizice pentru prevenţia unor forme grave de Covid”.
„Tot în anul 2024 a apărut în Medical Hypotheses lucrarea intitulată ‘Can SLU-PP-332 be a new drug to prevent Covid-19?’, în care propun ca un medicament ce mimează efectele exerciţiilor fizice, inventat de cercetătorii din SUA, să fie utilizat inclusiv pentru prevenţia formelor grave de Covid-19 şi Long Covid. Reamintesc că în anul 2020 am lansat ipoteza medicală conform căreia exerciţiile fizice de intensitate moderată pot preveni formele grave de Covid-19 datorită stimulării biogenezei mitocondriale, iar ulterior cercetările efectuate pe plan internaţional au arătat că eficienţa poate ajunge la 78%. În acest an au fost publicate rezultate care arată că exerciţiile fizice pot preveni inclusiv Long Covid, afecţiune de care suferă zeci de milioane de europeni”, a precizat Hagiu.
Întrebat cum ar trebui efectuate exerciţiile fizice pentru a obţine aceste rezultate, Hagiu a spus că trebuie evitat supraantrenamentul şi că ar trebui făcute pe tot parcursul vieţii.
„Trebuie evitat excesul, supraantrenamentul. Ideal ar fi ca exerciţiile fizice să fie efectuate sub îndrumarea şi supravegherea unui antrenor. În cazul unor antrenamente bine conduse, deci atunci când efortul fizic este dozat, după trei săptămâni cortizolul, numit şi hormonul de stres, scade la un nivel care permite prevenirea diabetului şi chiar tratarea unor boli psihice. Dacă antrenamentele sunt prea frecvente şi intensitatea efortului este prea mare, cortizolul eliberat în exces începe să distrugă matricea proteică a celulelor, cu scăderea imunităţii printre altele. O altă problemă constă în faptul că pentru a preveni apariţia afecţiunilor discutate, exerciţiile fizice trebuie efectuate în mod constant pe tot parcursul vieţii”, a precizat acesta.
Bogdan Hagiu susţine că beneficiile privind prevenirea unor boli grave prin practicarea exerciţiilor fizice se pierd la scurt timp după încetarea practicării sportului: „După cinci săptămâni de la încetarea practicării unui sport sau programelor de exerciţii, chiar în eventualitatea în care se menţin masa musculară şi compoziţia corporală, adaptările celulare care determină prevenirea bolilor se pierd. Rezultă că sedentarismul este periculos inclusiv la cei care au practicat un sport sau au avut un stil activ de viaţă dar nu l-au continuat”.
Întrebat dacă de aceste efecte benefice ale exerciţiilor fizice pot beneficia inclusiv persoanele aflate la o vârstă mai înaintată, Hagiu a afirmat că niciodată nu este prea târziu, dar este necesară adaptarea programelor de antrenament.
„Da, cercetările au arătat că şi la vârstnici are loc adaptarea aparatelor şi sistemelor la efort, deci pot beneficia de efectele profilactice contra bolilor menţionate. Cum se spune, niciodată nu e prea târziu. Dar este necesară supravegherea şi adaptarea programelor de antrenament la eventualele comorbidităţi. La această categorie de vârstă la efectele pozitive se adaugă prevenirea scăderii masei musculare şi chiar a osteoporozei. Şi, de ce nu?, prevenirea declinului cognitiv, deoarece performanţele cognitive sunt mai bune la bătrânii care au un stil de viaţă activă”, a precizat acesta.
În perioada pandemiei de Covid-19, Bogdan-Alexandru Hagiu a realizat un articol de tip revizie, prezentat în una dintre cele mai prestigioase publicaţii din domeniu – Journal of Pharmaceutical Research International, prin care arăta că mitocondriile, organite celulare ce produc energie, sunt atacate de virusul SARS-CoV-2, ceea ce poate duce la forme grave ale infecţiei, iar practicarea exerciţiilor fizice, mai ales a celor de anduranţă, le îmbunătăţeşte funcţionalitatea.
