Sfânta Eufimia s-a născut în Calcedon și a trăit în vremea împăratului Dioclețian (284-305). Tatăl ei, senatorul Filofron și mama sa, Theodorisia, erau creștini. Pentru că a refuzat să împlinească porunca proconsului Pricus de a aduce jertfe idolilor, a fost supusă la multe chinuri. Când a fost întrebată de ce a sfidat porunca data de proconsul, Sfânta Eufimia a răspuns: „Comanda împăratului și a ta se cuvine să fie împlinită atunci când nu este contrară poruncii lui Dumnezeu. Dar dacă ea este potrivnică poruncii lui Dumnezeu, atunci ea nu numai că nu trebuie împlinit, dar trebuie și combătută”. A fost aruncată într-un cuptor încins, într-o apă plină de târâtoare otrăvitoare, dar însemnându-se cu semnul sfintei cruci a ieșit nevătămată. Și-a dat sufletul când a fost aruncată la fiarele salbatice.
Sfânta Eufimia mai este prăznuită pe 11 iulie, când se face pomenire de minunea petrecută la sfintele sale moaște.
Moaștele Sfintei Eufimia pot fi venerate în Catedrala patriarhală „Sfântul Gheorghe” din Fanar.
