Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a admis o sesizare a Curţii de Apel Bucureşti, tranşând aspectele referitoare la stabilirea nivelului maxim de salarizare aflat în plată pentru funcţii similar, potrivit Agerpres.
“Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. 6533/3/2022 şi, în consecinţă, stabileşte că: În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art 39 alin.(1) şi (4) raportat la art. 6 lit. a), b) şi c) din Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, la stabilirea nivelului maxim de salarizare aflat în plată pentru funcţii similare nu se poate ţine seama de drepturile salariale recunoscute altor salariaţi prin hotărâri judecătoreşti definitive prin care au fost interpretate şi aplicate norme legale cu aplicabilitate generală, dacă respectiva interpretare a fost ulterior invalidată printr-o decizie obligatorie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în dezlegarea unei chestiuni de drept”, potrivit site-ului Instanţei supreme.
Curtea de Apel Bucureşti a sesizat completul ÎCCJ pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: “În interpretarea şi aplicarea art. 39 alin. (1) şi (4) raportat la art. 6 lit. a, b şi c din Legea-cadru nr. 153/2017, la stabilirea nivelului maxim de salarizare aflat în plată pentru funcţii similare se poate ţine cont de drepturile salariale recunoscute altor salariaţi prin hotărâri judecătoreşti definitive prin care au fost interpretate şi aplicate norme de lege cu aplicabilitate generală, în măsura în care respectiva interpretare a fost ulterior invalidată printr-o decizie obligatorie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în dezlegarea unei chestiuni de drept?”.
