În ciuda atâtor critici și acuze aduse stresului, Richard Shelton, vicepreședinte pentru Cercetare în cadrul Departamentului de Psihiatrie de la Universitatea Alabama Birmingham, susține că a fi stresat nu este întotdeauna un lucru rău, pentru că la urma-urmei răspunsul organismului de tipul ”luptă sau fugi” este menit să protejeze, nu să dăuneze. Iar puțină anxietate pe termen scurt poate fi de fapt benefică pentru creier și corp. Iar lucrurile pot fi chiar mai profunde de atât.
Potrivit Smartliving, preluat de Hotnews- Hans Selye ( cel care a formulat în 1937 primul model teoretic și experimental al stresului, valabil și astăzi în liniile sale esențiale ) consideră că lipsa stresului înseamnă moarte („no stress means death”), astfel că el a definit stresul că sindrom general de adaptare.
Așadar, stresul poate fi și bun? Răspunsul este: da! Este acel stres care poate să apară în urma realizării unui lucru solicitant, dar plăcut, fie că e vorba de o activitate sau de un eveniment. Câteva exemple de activități sau evenimente care ar putea duce la un stres bun sunt căsătoria, pregătirea pentru un nou loc de muncă, implicarea într-un eveniment sportiv sau pensionarea. Stresul poate fi un lucru pozitiv pentru că, în general, reacțiile pe termen scurt la stres ne pot ajuta de fapt să facem față unei experiențe stresante. Astfel, de exemplu, stresul a jută la stimularea creierului.
Factorii de stres de nivel scăzut stimulează producția de substanțe chimice cerebrale numite neurotrofine și întăresc conexiunile dintre neuronii din creier. Acesta poate fi mecanismul principal prin care exercițiul fizic (un factor de stres fizic) ajută la stimularea productivității și a concentrării. În plus, o analiză din 2017 publicată în EXCLI Journal a indicat că stresul are potențialul de a ajuta la îmbunătățirea memoriei într-un interval scurt de timp pentru anumite situații (de exemplu, necesitatea de a susține un examen scris).
