Majorarea accizelor la carburanţi, energia, restaurantele, apa şi canalizarea au accelerat creşterea inflaţiei în luna iulie a acestui an, conform Buletinului Macroeconomic Special al Libra Internet Bank, preluat de Agerpres.
Creşterea lunară a preţurilor de consum (+0,6%), cea mai ridicată din ultimele cinci luni, a pus inflaţia anuală pe o traiectorie de creştere temporară, aceasta “sărind” la 5,4% în iulie a.c., de la 4,9% în luna anterioară, precizează sursa citată. Impulsul a fost dat în principal de “combustibili”, “energie electrică” şi “gaze naturale”, care au afişat o creştere lunară agregată de peste 2%, la care s-au adăugat scumpirile lunare importante ale serviciilor “apă-canal” şi cele de “alimentaţie” (restaurante, cantine). Preţul acestora din urmă a crescut notabil la nivel lunar cu 2% şi respectiv 1,3%. Excluzând impactul creşterii preţurilor la produsele şi serviciile menţionate mai sus a căror pondere agregată este de peste 22% din coşul de consum, inflaţia anuală ar fi coborât la 4,3% în iulie a.c. Rata inflaţia de bază (CORE 2 ajustat) a continuat să scadă în iulie până la 5,5% (de la 5,7% în iunie a.c.) însă ritmul de descreştere a fost cel mai redus din ultimele şase luni, susţin autorii Buletinului.
Conform estimărilor băncii, încetinirea trendului anual al inflaţiei de bază în ultimul an (iulie 2023-iulie 2024) a fost susţinută de componenta alimentară, în timp ce serviciile şi produsele nealimentare au generat mai degrabă o presiune ascendentă.
“Într-adevăr, în ultima perioadă se observă o tendinţă de destindere a preţurilor produsele nealimentare care sunt componente ale CORE2 ajustat. Dacă această tendinţă se menţine, inclusiv la nivelul serviciilor, atunci CORE2 ajustat şi-ar putea mări aportul la încetinirea preţurilor de consum per ansamblu în perioada următoare. Ne menţinem, deocamdată, prognoza de inflaţie pe final de an la 4,6%, în condiţiile în care semnalele privind continuarea procesului de dezinflaţie nu sunt totuşi prea puternice. Există o serie de riscuri a căror materializare fie este evidentă de ceva vreme şi va fi şi în continuare (exemplu creşterea alertă a veniturilor populaţiei), fie începe să se materializeze (producţia agricolă autohtonă slabă, volatilitatea preţurilor la energie)”, se arată în analiza menţionată.
Acest mix de creştere alertă a veniturilor şi producţie agricolă slabă ar putea duce la o tendinţă de amplificare a avansului preţurilor produselor alimentare, iar luna iulie a transmis deja un prim semnal în acest sens (preţul alimentelor a crescut cu 0,1% faţă de iunie, când, în mod normal, iulie consemna reculuri lunare la această categorie de produse; de asemenea, preţul lunar al “legumelor” a rămas aproape neschimbat în iulie).
“În acelaşi timp, modificările legislative relativ recente au început să inducă o volatilitate a preţului electricităţii şi gazelor naturale, ceea ce dă o notă de impredictibilitate traiectoriei lunare a inflaţiei. Mai mult, capacitatea limitată de producţie a energiei pe plan local accentuează incertitudinea cu privire la evoluţia în viitor a preţului ­energiei şi mai ales a impactului acestuia asupra inflaţiei, având în vedere ponderea mare în coşul de consum a energiei electrice şi gazelor naturale (peste 18% cumulat). Banca centrală şi-a redus recent prognoza de inflaţie la 4% pe final de an, de la 4,9% anterior, semnalând însă că balanţa riscurilor la adresa inflaţiei este orientată mai mult spre creştere. În acelaşi timp, ­guvernatorul BNR a menţionat că politica ­monetară este în mare măsură restrictivă, având în vedere diferenţialul pozitiv între nivelul dobânzii şi cel al inflaţiei. Aceasta arată că banca ­centrală rămâne “în gardă” în ceea ce priveşte inflaţia, mai ales pe termen scurt”, se mai precizează în analiza ­Libra Internet Bank.