N. Dumitrescu

Criza forței de muncă, în foarte multe domenii, a creat posibilitatea agenților economici să apeleze pentru completarea echipelor, cel puțin pe perioada estivală, la o categorie aparte de angajați. Este vorba despre minori, care sunt dornici, și ei, să aibă bani de buzunar pe perioada vacanței de vară muncind cinstit. Astfel, dintr-un răspuns solicitat Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Prahova reiese faptul că, de la un an la altul, tot mai mulți tineri, adolescenți, vor să lucreze. Astfel, conform unei situații primite de la Inspecția Muncii, dacă în anul 2022, în perioada 1.06 -15.09, au fost încheiate 121 de contracte individuale de muncă în cazul unor angajați minori, iar în anul 2023, în perioada 1.06 -15.09 au fost încheiate 428 astfel de contracte individuale de muncă, anul acesta, numărul minorilor care au optat să se angajeze este și mai mare, doar în perioada 1.06 – 24.07.2024 fiind încheiate, deja, 541 de contracte individuale de muncă. În ceea ce privește domeniile în care adolescenții preferă să se angajeze pe perioada vacanței de vară, de departe în topul preferințelor este domeniul hoteluri și restaurante, în anul 2022 fiind încheiate 35 de contracte individuale de muncă, în 2023 – 131 de contracte individuale de muncă, iar anul acesta, în nici două luni, 154! Așa cum mai reiese din datele centralizate pentru perioada 1.06-24.07.2024, în cazul activității prestate de către minori, în industria prelucrătoare s-au încheiat 105 contracte individuale de muncă, în construcții – 88, reparare autovehicule și motociclete – 84, activități de servicii administrative și activități de servicii suport – 32, transport și depozitare – 15, iar lista poate continua. În legătură cu durata timpului de muncă în cazul în care angajații sunt minori, reprezentanții ITM Prahova ne-au precizat: ”Persoana fizică dobândește capacitate de muncă la împlinirea vârstei de 16 ani, încadrarea în muncă a persoanelor sub vârsta de 15 ani fiind interzisă. Persoana fizică poate încheia un contract de muncă în calitate de salariat și la împlinirea vârstei de 15 ani, cu acordul părinților sau al reprezentanților legali, pentru activități potrivite cu dezvoltarea fizică, aptitudinile și cunoștințele sale. Retragerea acordului părinților sau al reprezentanților legali în cazul minorilor de 15 ani, până la împlinirea vârstei de 16 ani, are ca urmare încetarea de drept a contractului de muncă. Încadrarea în locuri de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, se poate face după împlinirea vârstei de 18 ani. Durata timpului de muncă este de 6 ore/zi și de 30 de ore/săptămână. Tinerii în vârstă de până la 18 ani nu pot presta muncă suplimentară și nici muncă de noapte, între orele 20.00-06.00. Tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de o pauză de masă de cel puțin 30 de minute, în cazul în care durata zilnică a timpului de muncă este mai mare de 4 ore și jumătate. Tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puțin 3 zile lucrătoare”. De asemenea, în privința salarizării unui minor, cei de la ITM Prahova ne-au precizat: ”Salarizarea acordată pentru timpul de muncă este cel puțin la nivelul salariului minim pe economie și se acordă integral pentru cele 6 ore care constituie normă întreagă pentru minor. De precizat, însă, că încadrarea în muncă a unui minor cu nerespectarea condițiilor legale de vârstă sau folosirea acestuia pentru prestarea unor activități cu încălcarea prevederilor legale referitoare la regimul de muncă al minorilor constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă”.
În răspunsul primit, s-a mai făcut precizarea că Inspecția Muncii gestionează, prin Registrul General de Evidență a Salariaților în format electronic, baza de date privind salariații angajați cu contract individual de muncă în baza Codului muncii, formată din informațiile comunicate de către toți angajatorii din România prevăzuți prin legislația menționată și care se conformează acesteia prin transmiterea registrului. ”Nu fac obiectul declarării în registru unele categorii de lucrători care sunt, însă, evidențiate la Agenția Națională de Administrare Fiscală, cum ar fi: funcționarii publici, militarii, personalul din justiție etc. Precizăm că Registrul General de Evidență a Salariaților în format electronic se completează de către angajatori în ordinea încheierii, modificării sau încetării raporturilor de muncă încheiate doar pe baza contractelor individuale de muncă și se transmite Inspectoratului Teritorial de Muncă în termenele prevăzute în H.G. nr. 905/2017 privind registrul general de evidență a salariaților, corectitudinea completării registrului și a transmiterii datelor informatice fiind în sarcina exclusivă a angajatorilor”, mai reiese din datele primite de la Inspecția Muncii.