Anumite boli pot contribui considerabil la acumularea de kilograme în plus. Aceste afecțiuni pot influența metabolismul, apetitul sau modul în care organismul procesează nutrienții, având un impact direct asupra greutății corporale. De exemplu, hipotiroidismul, o afecțiune în care glanda tiroidă nu produce suficienți hormoni tiroidieni, poate încetini metabolismul și reduce capacitatea organismului de a arde calorii eficient. Studiile arată că persoanele cu hipotiroidism pot experimenta creșteri în greutate chiar și în condițiile unui aport caloric normal, deoarece metabolismul încetinit duce la acumularea grăsimii. De asemenea, depresia este o altă afecțiune care poate contribui la creșterea în greutate. Persoanele care suferă de depresie pot experimenta schimbări ale apetitului și ale preferințelor alimentare, adesea dezvoltând obiceiuri nesănătoase. Bolile cardiovasculare pot afecta și ele greutatea corporală în mai multe moduri. De exemplu, anumite afecțiuni ale inimii pot limita capacitatea de a face exerciții fizice. În plus, unele medicamente utilizate pentru tratarea bolilor cardiovasculare pot avea drept efect secundar îngrășarea. Și diabetul, în special diabetul de tip 2, este asociat adesea cu creșterea în greutate. Insulina, hormonul care reglează nivelul de zahăr din sânge, este implicat în procesul de depozitare al grăsimii. Persoanele cu diabet de tip 2 pot avea dificultăți în menținerea unui control adecvat al glicemiei, motiv pentru care se pot confrunta cu creșterea în greutate și cu acumularea de grăsime viscerală.
