Giorgiana Radu-Avramescu

Buni zori, dragul meu! Plăcută privirii e dimineața aceasta de iulie. Lumină blândă, mult verde, trandafiri veseli și cer cât cuprinde. Un cadru agreabil pentru a-ți transmite gândurile mele. De aici, drumul spre tine pare mai ușor. Ceea ce greu se întâmplă e desprinderea lor de mine. Gândurile se învălmășesc, curg fără încetare, ca o apă ce niciodată nu-și întrerupe curgerea. Multe s-au întâmplat de la ultima mea chemare, de la ultimul salut. Oameni, dialoguri, secvențe nedefinite ale vieții, căderi copleșitoare în deznădejde, recuperări ale aripilor frânte, îngeri învingători în lupta cu întunericul. Fragmente numeroase, firești ale existenței. Înțelesuri pe care cu greu le deslușesc. Altele, rămase încă sub cheia nedescifrării. Aștept răspunsuri care întârzie, dar știu că vor ajunge cândva.
Pe unele le primesc de la oameni cu care am prilejul să interacționez. De curând am întâlnit-o pe doamna Liliana Vlas, o veche cunoștință, prietenă a ta. Te-a evocat în dialogul nostru. L-am cunoscut și pe băiatul ei, Mihnea, pe care tu îl știi de când era un băiețel, făcând primii pași. Astăzi este un tânăr frumos, un bărbat în drumul spre maturitate. Doamna Vlas e neschimbată. Și-a păstrat farmecul, spiritul luptător și dorința de a veni în sprijinul oamenilor. „O femeie comunicativă, plină de vitalitate, cu un farmec special. Un om cu grijă pentru oameni”, o descriai tu într-un editorial, din octombrie 2008. Pe lângă farmaciile Urgent Farm, pe care le administrează din 1998, de un an are în grijă și Clinica Urgent Med. Nu o manageriază de la distanță, nu doar dă directive, ca un șef. E implicată total. Am fost acolo timp de un ceas. Am văzut-o interacționând cu pacienții, răspunzând la telefoane, la care de regulă răspunde personalul din subordine, făcând programări, găsind soluții potrivite pentru aceia care-și caută sănătatea. Munca ei nu se petrece în birou, ci în apropierea semenilor. Așa a început în urmă cu mulți ani, așa face și astăzi. Așa decurge fiecare zi, mi-a spus, dar nu i se pare prea mult, atât timp cât poate face bine. Iar binele cel mai de preț este sănătatea!
În discuțiile noastre, nu doar despre activitatea farmaciilor și a clinicii medicale am vorbit. Am primit răspunsuri importante la întrebări care mă cercetează de multă vreme. Am plecat de la ea cu o lecție importantă despre viață, despre viața femeii mai ales, despre complexitatea ei. M-am bucurat de prezența omului care prieten ți-a fost și a rămas după plecarea ta.
Dragul meu, aducând vorba despre plecare, mă gândesc că luna iulie se sfârșește în curând, făcând loc lunii august. Datei de 14 august, când nu mă voi abate de la întâmplarea ei. Festivalul-Concurs Național de Poezie „Lucian Avramescu” se va desfășura și anul acesta, cu ediția a II-a. La fel și recitalul lui Alexandru Tomescu, la vioara Stradivarius. Câteva lucruri din desfășurarea evenimentului le știu. Mă bazez pe prezența și pe discursul tinerei jurnaliste Eveline Păuna, care în urmă cu câteva luni, într-un interviu, m-a determinat să vorbesc așa cum niciodată n-am vorbit despre noi, despre mine. Apoi, bunul tău prieten Octavian Știreanu nu va absenta nici de data aceasta, ca și Ionuț Vulpescu, fost ministru al Culturii. Urmează să mai port câteva discuții, să stabilesc și alte detalii, împreună cu toți cei implicați în desfășurarea evenimentului.
Mai e puțin și se face de august, de dor și amintiri. Vara e minunată, dar luna august greu de îndurat îmi pare. Gheața ei nu se lasă învinsă de forța soarelui. Lumina n-o înduplecă la pieire. Însă sunt pregătită s-o înfrunt, ca pe atâtea altele. Fiind vorba despre tine, nimic nu mă oprește din drumul întâmplării, al reușitei. Cu acest gând încurajator închei.
Pe curând, dragul meu!
Cu nesfârșită iubire, eu