Concepte precum rezerva cerebrală, neuroplasticitatea şi neuroregenerarea, cu accent pe rolul lor în recuperarea după leziuni cerebrale, cum ar fi accidentele vasculare cerebrale, aplicaţiile inovatoare ale telereabilitării în tratarea afecţiunilor neurologice, inclusiv a celor rare, interesul şi preocupările continue ale experţilor neurologi pentru inovare şi dezvoltare a capabilităţilor de diagnostic, tratament şi neuroreabilitare în tot ceea ce înseamnă afecţiunile cerebrovasculare au fost principalele subiecte discutate de specialiştii participanţi la Congresul Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii, desfăşurat recent la Baku, în Azerbaidjan. ”O sănătate a creierului este absolut necesară dezvoltării şi echilibrului social, iar acest lucru se află în centrul preocupării, nu numai a comunităţii ştiinţifice şi a comunităţii academice, conceptul de ‘brain health’ o să apară, din ce în ce mai mult, inclusiv în marile summit-uri politice. Cum ne dăm seama? În primul rând, fiecare om are percepţia stării de bine. Dacă ne simţim bine, dacă suntem bucuroşi, dacă avem poftă de viaţă.. toate aceste elemente, da, fac parte dintr-o percepţie a normalităţii şi a integrării tale în lume, din punct de vedere medical şi din punct de vedere ştiinţific. Nimeni nu poate fi fericit fără un creier fericit, fără un creier sănătos. Noi avem nişte parametri pe care îi măsurăm. (…) Partea motoare e partea cognitivă, partea emoţională şi elementele complexe. Toate aceste lucruri aduse într-un context comun şi robust, fiecare cu nişte parametri foarte bine măsurabili, reuşesc să ne aducă şi să ne dea o imagine asupra condiţiei actuale a fiinţei umane, a sistemului nervos, a individului. O persoană, chiar în condiţiile unui aparenţe perfecte de sănătate, dacă traversează o perioadă critică, o perioadă dificilă, de mare stres psihologic, poate deveni foarte vulnerabilă şi invers – o persoană bolnavă, care are, să spunem, teoretic, şanse minime de longevitate, poate fi învingătoare într-o luptă cu boala, dacă traversează un climat psihologic foarte bun, dacă are o susţinere, dacă are un context emoţional favorabil”, a explicat preşedintele Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNR) şi al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroreabiltării (SSNN), prof. dr. Mureşan.
În context, el a subliniat că rezerva biologică joacă un rol important în recuperarea pacienţilor cu afecţiuni neurologice şi a pledat pentru o evaluare periodică din acest punct de vedere. ”Nimeni nu poate fi fericit fără un creier fericit. În momentul în care suferim, de exemplu, un accident vascular cerebral, contează rezerva biologică nu doar pentru că recuperarea e mult mai uşoară. Vedem, datorită unor tehnologii noi, acea vioiciune a minţii care practic este legată de capacitatea sistemelor, circuitelor, marilor reţele interne ale creierului de a lucra cu viteză şi flexibilitate. Echilibru dintre cantitate şi dinamică este foarte important. Rezerva biologică, acest potenţial întotdeauna trebuie validat. Ne naştem cu un fond, dar acest fond este tributar validării, iar validarea se face prin interacţiunea în lumea reală. Aşa se accesează o altă poartă, care ţine tot de ceea ce noi moştenim”, a mai spus prof. dr. Mureşan.
Pe de altă parte, preşedintele Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNR) şi al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroreabiltării (SSNN) a atras atenţia asupra creşterii incidenţei cazurilor traumatismelor cranio-cerebrale care duc la afecţiuni ale creierului. ”Ne confruntăm, atât din punct de vedere a incidenţei, cât şi a prevalenţei, cu un număr mare de traumatisme cranio-cerebrale, care lasă consecinţe profunde asupra fiinţei umane. Da, chiar traumatismele uşoare pot genera tulburări de comportament. Factorii de risc sunt multipli, iar intervenţiile, modul de a gestiona din punct de vedere medical şi a trata aceste traumatisme cranio-cerebral, toate aceste elemente terapeutice, sunt mai dificile decât la AVC, unde totul este standardizat. (…) Luăm suplimente pentru creierul nostru. Sunt utile, însă ele trebuie luate cu înţelepciune şi trebuie luate suplimentele care sunt validate. Dacă le luăm, ele trebuie să fie proporţionale şi cu tipul de activitate, întotdeauna la recomandarea medicului, cel puţin la recomandarea medicului de familie, dacă nu la recomandarea medicului specialist”, a detaliat el.
Totodată, prof. dr. Mureşan a vorbit şi despre neuro-reabilitare şi neuro-recuperare şi a admis că un element dificil intern este comunicarea între specialităţi şi realizarea de facto a unei echipe multidisciplinare, subliniind în acelaşi timp că Strategia Naţională pentru boli cardio şi celebrovasculare, care are capitol dedicat recuperării, va impune o direcţie şi o finanţare a sistemului medical. El a remarcat şi nevoia de educaţie şi de advocacy, care trebuie intensificate astfel încât populaţia să aibă informaţiile şi resursele necesare pentru a acorda prioritate şi a menţine sănătatea creierului.
”A existat în ultima perioadă o voinţă politică mare care a mişcat lucrurile spre o ameliorare profundă. Factorul de progres stă în comportamentul nostru. Practic, în afară de accidentele vasculare foarte uşoare toţi ceilalţi au nevoie de recuperare. Aş spune că toate accidentele vasculare au nevoie de recuperare într-un anumit fel, unii timp mai îndelungat, alţii timp mai restrâns. Recuperarea, în schimb, trebuie privită într-un mod continuu. La o extremă avem măsurile preventive generale, profilaxia, (…) şi la cealaltă extremă este îngrijirea paleativă”, a explicat preşedintele EFNR şi al SSNN.
Peste 250 de specialişti în neuroştiinţe, neurologie şi neuroreabilitare, cercetători, clinicieni şi experţi din Europa şi Asia, inclusiv România, au participat la Congresul Societăţii pentru studiul neuroprotecţiei şi neuroplasticităţii (SSNN) şi Şcoala internaţională de vară de neurologie.
Printre subiectele şi temele abordate s-au aflat şi cele referitoare la noi direcţii şi soluţii sustenabile care să conducă la o integrare uniformă a tuturor programelor strategice pentru identificarea provocărilor şi oportunităţilor regionale, implementarea globală a soluţiilor inovative în managementul pacientului, amplificarea schimbului de expertiză între toţi actorii implicaţi în procesul complex al neuroreabilitării, dezvoltarea capabilităţilor de diagnostic, tratament şi neuroreabilitare în afecţiunile cerebrovasculare, cu precădere accidentele vasculare cerebrale şi implementarea cu celeritate în multiple regiuni ale globului a tuturor soluţiilor şi tehnicilor medicale moderne.
