N. Dumitrescu
Conform unei situații centralizate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, valabilă la sfârșitul lunii martie a acestui an, la nivel național, 61.007 copii nu-i aveau alături pe părinți, aceștia fiind plecați în străinătate din dorința de a câștiga ceva mai bine. Astfel, la data menționată, în România, 44.655 de copii aveau un părinte plecat la muncă în străinătate, iar dintre aceştia 42.859 de copii erau în grija rudelor până la gradul IV, fără măsură de protecţie, aproape alți 1000 de copii aflându-se în sistemul de protecţie specială, cum ar fi în grija unui asistent maternal, în servicii de tip rezidenţial sau la alte familii/persoane. De asemenea, tot la nivel național, din numărul total menționat, 9.039 de copii aveau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate, dintre care 8.316 se aflau în îngrijirea rudelor de până la gradul IV, fără măsuri de protecţie, restul fiind plasaţi la un asistent maternal, servicii de tip rezidenţial sau alte familii ori persoane. De precizat că și în Prahova se înregistrează mii de copii lăsați în grija rudelor de părinții plecați la muncă în străinătate. Concret, potrivit datelor oficiale, la aceeași dată de referință – 31 martie 2024, la nivelul județului nostru, 2.556 de copii – dintre care 1.318 erau băieți – figurau că au părinții plecați la muncă în străinătate, 262 dintre aceștia ducându-le dorul atât mamei, cât și tatălui, întrucât ambii părinți figurau că sunt plecați la muncă. În cazul altor 316 copii, situația era și mai dificilă, având în vedere că unicul susținător al familiei monoparentale lipsea, de asemenea, de acasă, fiind tot la muncă peste hotare. Pe de altă parte, potrivit acelorași statistici, în cazul a 1.978 de copii unul dintre părinți – mama sau tatăl acestora – lucra în străinătate. Așa cum mai arată datele statistice – care, cu siguranță, nu s-au modificat semnificativ până în prezent, în cazul copiilor din Prahova ai căror părinți, la sfârșitul lunii martie a.c., figurau că sunt plecați la lucru în străinătate, șase dintre aceștia încă erau la vârsta scutecelor, fiind mai mici de un an, alți 23 de copii aveau vârsta între unu și doi ani, 358 de copii aveau între 3-6 ani, 464 de copii – între 7 și 9 ani, 746 de copii – între 10 și 13 ani, 960 de copii având vârsta cuprinsă între 14 și 17 ani. Mai trebuie adăugat faptul că, din totalul celor 2.556 de copii ai căror părinți figurau că sunt la muncă în străinătate, 2.361 dintre aceștia erau în îngrijirea rudelor până la gradul 4, fără să fie instituită de către stat vreo măsură de protecție asupra acestora. În schimb, în cazul copiilor pentru care au fost dispuse măsuri de protecție, 35 figurau că sunt dați în grija asistenților maternali profesioniști, 62 erau internați în centre de plasament publice sau private, alți 85 fiind dați, tot cu măsuri de protecție specială din partea statului, în grija rudelor, în timp ce în cazul altor cinci copii s-a dispus măsura de a fi dați în grija altor persoane sau familii.
