Potrivit unui comunicat al MApN transmis AGERPRES, recent, în spaţiul online a fost reluată o temă falsă, care pretinde că o adresă trimisă de Serviciul Asistenţă Medicală şi Programe de Sănătate al Direcţiei de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti către medicii de familie din Bucureşti, ar fi „dovada” atragerii României în războiul ilegal declanşat de Rusia împotriva Ucrainei.
„Într-un limbaj alarmist, postarea în discuţie, care a fost redistribuită semnificativ în diferite platforme social media, acreditează ideea că MApN şi autorităţile statului român fac în ascuns pregătiri pentru reintroducerea stagiului militar obligatoriu sau pentru mobilizarea rezerviştilor militari, care să fie trimişi să lupte în Ucraina. Aceste aşa-zise ‘dovezi’ nu au nicio legătură cu realitatea”, se precizează în comunicat.
Adresa din facsimil reprezintă o procedură de rutină. Direcţiile de sănătate publică transmit centrelor militare zonale şi judeţene în fiecare an, până la data de 1 noiembrie, tabele cu cetăţenii bărbaţi cu vârste cuprinse între 18 şi 35 ani care au afecţiuni medicale incompatibile cu serviciul militar, menţionează MApN. „Justificarea nevoii de transmitere a acestor situaţii statistice poate fi uşor înţeleasă: Executarea serviciului obligatoriu în calitate de militar în termen şi militar cu termen redus a fost suspendată pe timp de pace în România, începând cu data de 1 ianuarie 2007, aşa cum prevede Legea 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu şi trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat”, arată sursa citată.
Ministerul Apărării Naţionale precizează că a comunicat „în repetate rânduri” că nu a luat în calcul, în niciun moment, revenirea la serviciul militar obligatoriu, ci are în vedere exclusiv soluţii de recrutare a rezerviştilor pe bază de voluntariat. Revenirea la serviciul militar obligatoriu şi, în consecinţă, la desfăşurarea proceselor de recrutare pentru cetăţenii încorporabili, se face în condiţiile aceleiaşi legi, care prevede la art. 3, că „pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum şi pe timpul stării de asediu, executarea serviciului militar devine obligatorie, în condiţiile legii”, explică reprezentanţii ministerului.
„Drept urmare, procesul de recrutare-încorporare a cetăţenilor care îndeplinesc condiţiile legale pentru a putea fi încorporaţi va avea loc doar în situaţia în care în România va fi decretată una dintre cele trei stări prevăzute de lege, respectiv starea de război, starea de mobilizare sau starea de asediu”, mai arată MApN.
Acest proces este pregătit însă, ca în multe alte ţări, din timp de pace. Detaliile cu privire la activităţile pe care autorităţile competente din România sunt obligate să le desfăşoare pe timp de pace pot fi consultate în textul Legii nr. 446 din 30 noiembrie 2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, Capitolul III, Evidenţa militară (art. 40-53).
Articolul 47, care stabileşte: „Direcţiile sanitare judeţene şi a municipiului Bucureşti întocmesc şi transmit centrelor militare anual, până la data de 1 noiembrie, tabele nominale cu cetăţenii români, bărbaţi, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani, care au fost înregistraţi cu afecţiuni medicale incompatibile cu îndeplinirea serviciului militar”. Evident, evidenţiază MApN, pe baza acestor date, cetăţenii respectivi vor fi scoşi din evidenţa persoanelor cu obligaţii militare şi, în situaţia în care s-ar impune reluarea serviciului militar obligatoriu, în condiţiile prezentate mai sus, aceştia nu vor mai face din oficiu obiectul recrutării.
