N. Dumitrescu
În contextul secetei prelungite, care a uscat, deja, mare parte din culturile agricole, reprezentanții Agenției de Plăți și intervenție pentru Agricultură (APIA) Prahova au lansat un apel la adresa fermierilor, aceștia fiind atenționați că au interdicția de a incedia miriștile și vegetația uscată. Atenționarea îi vizează pe aproximativ 6.700 de fermieri din județ care dețin culturi agricole și care beneficiază de sprijin financiar în baza unor programe derulate prin intermediul APIA, dintre care peste 1.700 sunt din zona Ploiești, 1.520 din zona Câmpina, din zona Colceag-Mizil peste 800 de fermieri, iar Urlați- peste 600. ”APIA, prin Centrul Județean Prahova, informează că începând cu anul de cerere 2024 pe lângă standardul GAEC 3 – Interdicția de a incendia miriștile se pune în aplicare și standardul GAEC 10 – Interdicţia de a incendia vegetaţia pajiştilor permanente, ca parte a normelor de condiţionalitate ce trebuie respectate de către fermieri în vederea accesării intervențiilor sub formă de plăți directe și a unor intervenții și măsuri pentru dezvoltare rurală. Fermierii care primesc sprijin prin intervențiile din Planul Național Strategic PS 2023-2027 trebuie să respecte normele privind condiționalitatea pe întreaga exploatație agricolă și pe tot parcursul anului de cerere”, ne-au transmis reprezentanții APIA Prahova, care au precizat că prin respectectarea celor două standarde menționate – GAEC 3 și GAEC 10 – fermierii contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din agricultură. Primul standard, GAEC 3, este aplicabil pentru toate exploatațiile agricole și trebuie respectat de către toți fermierii care au la dispoziție terenuri arabile, astfel că, potrivit APIA, ”Fermierii care utilizează terenuri arabile nu trebuie să ardă miriştile şi/sau resturile vegetale rezultate după recoltarea culturilor – paie de cereale păioase, vreji de plante sau de cartof, coceni de porumb, tulpini de floarea-soarelui, rapiţă etc”.
Standardul GAEC 10 se aplică pe toate pajiștile permanente de pe teritoriul național, vegetația pajiștilor permanente incluzând vegetația uscată existentă pe pășuni și fânețe, miriștea și resturile vegetale rămase în urma pășunatului sau după recoltarea fânului, precum și vegetația invazivă sau dăunătoare covorului ierbos pe pajiștile permanente. Subliniind faptul că obiectivul principal al celor două standarde menționate îl reprezintă menținerea nivelului de materie organică din sol, cei de la APIA au mai precizat: ”În cazul în care se constată că o anumită parcelă din cadrul exploataţiei a fost arsă, iar arderea se datorează unor cauze necunoscute, pentru a nu fi sancționaţi, fermierii pot prezenta în cel mai scurt timp la Centrul local/judeţean al APIA la care au depus cererea copia Procesului verbal de intervenție întocmit de către ISU sau copia după sesizarea depusă la secția de Poliție pe raza căreia s-a produs arderea, iar după finalizarea cercetărilor trebuie să prezinte și copia documentului de soluționare a sesizării făcute. Neprezentarea acestor documente determină aplicarea de penalități ca urmare a nerespectării standardelor, iar documentele trebuie să fie întocmite înaintea efectuării controlului şi să fie valabile la data efectuării lui”. Apelul APIA către fermieri vine și în contextul în care Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) a contabilizat un adevărat record de incendii de vegetație, numai în luna iunie a.c. înregistrându-se un număr de aproape trei ori mai mare decât în perioada similară din 2023. Astfel, potrivit ANPM, în primele șase luni ale anului s-au înregistrat deja 60 de incendii, în timp ce pe tot parcursul lui 2023 au avut loc 82 de incidente de acest fel, mai mult decât atât, doar în luna iunie au avut loc 17 incendii, 10 din ele afectând vegetația, aceasta în timp ce pe tot parcursul anului trecut au avut loc doar 9 incendii de vegetație cu risc de poluare a aerului, solului sau apelor. ”Conform OUG nr.195/2005 privind protecția mediului, arderea miriștilor, stufului, tufărișurilor, litierei pădurii și vegetației ierboase constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 7.500 de lei la 15.000 de lei, pentru persoane fizice și de la 50.000 de lei și până la 100.000 de lei, pentru persoane juridice. Mai mult decât atât, în cazul în care aceste suprafețe se află în arii protejate sau pe terenuri supuse refacerii ecologice, arderile constituie infracțiuni și se sancționează penal”, au precizat cei de la ANPM, care au enumerat și o serie de motive pentru care arderile de vegetație trebuie evitate. Mai exact, arderea vegetației provoacă reducerea recoltelor culturilor agricole cu 25-35%; fumul rezultat în urma arderii vegetației uscate se ridică în atmosferă până la circa 25 de kilometri și se poate răspândi pe distanțe foarte mari; se eliberează cantități foarte mari de dioxid de carbon și alte gaze cu efect de seră, care sunt unele din principalele cauze ale apariției ploii acide; animalele și păsările din perimetrele respective sunt ucise de astfel de incendii.
