Tot mai multe studii indică faptul că oamenii au probleme din ce în ce mai mari de adaptare la cerințele societății moderne. Iar faptul că afecțiunile neurologice au devenit cele mai răspândite boli de pe glob, în condițiile în care 43% din populația globului a suferit de cel puțin o afecțiune de acest gen, de la migrene, la accidente vasculare cerebrale și până la demență, este unul dintre cele mai importante indicii în acest sens, potrivit Hotnews.
Este cert că oamenii răspund din ce în ce mai dificil la condițiile moderne de viață, iar una dintre cele mai interesante ipoteze care să explice acest fenomen indică o discrepanță majoră, o nepotrivire dacă preferați termenul, între extrem de rapidul avans cultural și tehnologic pe de o parte, și evoluția biologică pe de alta. Astfel de nepotriviri apar în momentul în care un organism se adaptează unui anumit tip de mediu, la nivel fizic și psihologic, iar acel mediu dispare la un moment dat. Să luăm exemplul insectelor. Există specii care s-au adaptat unui stil de viață nocturn. Iar astfel de insecte, pentru a putea zbura pe timpul nopții, foloseau lumina Lunii pentru orientare. Odată cu apariția surselor de lumină artificiale, acestea au devenit dezorientate și au fost atrase de astfel de surse, vezi cazul luminilor stradale, a celor din interiorul locuințelor șamd.
Un astfel de fenomen poate fi extrapolat și la oameni, susține un grup internațional de cercetători într-un studiu publicat în revista Current Directions in Psychological Science, citat de The Conversation. Spre exemplu, oamenii au fost motivați pentru cea mai mare parte din istoria lor evolutivă pentru a găsi surse de hrană bogate în calorii, și asta în medii sărace din punct de vedere nutrițional. Practic, abilitatea de a găsi hrană putea face diferența dintre supraviețuire și dispariție.
În momentul în care industria alimentară a explodat și în condițiile în care companiile din domeniul alimentar au suprasaturat piața cu produse bogate în grăsimi și zaharuri, rezultatul s-a văzut rapid sub forma recrudescenței cazurilor de obezitate, diabet, cancer sau al afecțiunilor dentare. Este cert, susțin autorii studiului, că lumea modernă abundă în lucruri care fac ca instinctele și adaptările noastre evolutive să fie anacronice și să înceapă să ducă la efecte nedorite. Spre exemplu, oamenii au trăit, pentru cea mai mare parte a istoriei lor, în grupuri nomade care nu depășeau 50-150 de indivizi. De aici nevoia ancestrală de a face parte dintr-un grup, de a aparține unei entități sociale. Problema este că o astfel de adaptare, care s-a construit de-a lungul a sute de mii de ani, poate chiar milioane, a dus la un veritabil paradox în lumea modernă. Anume că, în marile așezări urbane, acolo unde numărul locuitorilor sare de câteva sute de mii sau milioane de locuitori, oamenii tind să aibă tot mai puțini prieteni apropiați. Astfel apare sentimentul de singurătate, de inadaptare, cu toate efectele nocive care decurg de aici.
O dovadă în acest sens o reprezintă și studiile pe animale, care arată că, deși sunt obișnuite să trăiască în turme, odată închise în spații aglomerate, acestea manifestă cazuri de stres competitiv, apare fertilitatea redusă, precum și dezechilibre în cadrul sistemului imunitar. Este ceea ce se întâmplă și cu umanitatea, afirmă oamenii de știință, iar trendul poate fi lesne observat. Odată ajunși în marile așezări urbane, cei mai mulți oameni experimentează niveluri ridicate de stres și, pe de altă parte, tind să aibă tot mai puțini copii. Inegalitatea socială, aflată la polul opus față de sistemul egalitar care exista în societățile de vănâtori-culegători, a dus, de asemenea, la un înalt grad de anxietate. Oamenii, ca un alt exemplu, au evoluat pentru a se preocupa de statutul social, ceea ce îi motivează să remedieze diferențele de statut dintre ei și ceilalți. Iar în condițiile în care personaje ca Jeff Bezos sau Elon Musk sunt extrem de promovate, personaje ale căror averi ar necesita milioane de ani de muncă pentru a fi atinse de un om normal, face ca nivelul anxietății sociale și fie și mai ridicat.
Astfel de cazuri pot fi exacerbate de social media, acolo unde oamenii tind să arate cea mai bună față a lor, chiar dacă, de multe ori, ea nu este una reală. Mulți preferă să posteze pe platforme de socializare fotografii din excursii exotice, sau de la mese bogate, să epateze cu sumele pe care le câștigă sau cu partenerii trofeu pe care îi etalează. Iar astfel de situații pot duce la o deformare a sentimentului realității, fapt care îi determină pe unii dintre cei care văd astfel de postări să aibă o părere negativă față de propria persoană. Moda se poate observa și sub forma obsesiei unora de a aduna cât mai multe like-uri și cât mai mulți urmăritori pe rețelele de socializare, un fenomen care se poate explica prin încercarea de cuantifica diferența dintre ei și alții, precum și a poziției lor față de restul oamenilor. Tot o formă de competiție.
Pe un astfel de fond, pot apărea mode cu efecte negative. Vorbim despre concurența acerbă pentru slujbe prestigioase, pentru poziții sociale apreciate, într-un cuvânt, materialism. Iar un exemplu în acest sens îl reprezintă tendința de a cheltui enorm, uneori cu riscul de a pierde tot, numai pentru a părea bogat și de a avea un statut mai înalt printre semeni. Modelele oferite de social media și mass-media creează adesea idealuri extrem de greu de atins. Un studiu publicat anul trecut de către specialiști din cadrul CFA Institute, o organizație internațională care oferă educație financiară investitorilor, arată că tot mai mulți tineri aleg să își riște economiile pe piața criptomonedelor, pentru a încerca să țină pasul cu ceea ce ei consideră normalitate.
În aceeași ordine de idei, tinerii se supun tot mai multor intervenții chirurgicale și unor regimuri drastice, pentru a atinge ceea ce ei consideră un ideal fizic. Iar asta se traduce prin expectanțe tot mai mari, o nevoie exacerbată de a plăcea și de a fi în atenția celorlalți, precum și printr-o reevaluare drastică a scopurilor din viața unui om. Un alt efect în rândul tinerilor (așa numitele generații Z și Y, generații născute în intervalul 1980-2010) este acela că tot mai mulți renunță la ideea de a mai avea o casă, o familie sau, măcar, un partener de viață. Scopul este, mai degrabă, să aibă grijă de sănătate fizică și mentală. Este vorba despre o competiție mult pea intensă pentru mulți, iar de aici și cazurile tot mai dese de anxietate și depresie. Practic, oamenii nu mai pot face față propriilor expectanțe privind rolul lor în societatea modernă. A se vedea recrudescența fenomenului Hikikomori (autoizolarea socială) în țări ca Japonia, Hong Kong sau Coreea de Sud, acolo unde există un întreg istoric al culturii rușinii și al onoarei. O altă formă de manifestare a frustrărilor este a furiei, a creșterii agresivității și a cinismului unei persoane. Astfel de manifestări pot apărea adesea în cazul celor care se simt incapabili să își găsească un partener, deoarece simt că șansele sunt împotriva lor.
Evident că omenirea nu se mai poate întoarce la stadiul de vânători-culegători. Există însă, susțin specialiștii, câteva căi care să îi facă pe oameni să se simtă mai împăcați cu ei înșiși și cu lumea în care trăiesc. Ieșirile mai dese în natură și evitarea aglomerărilor pot reduce nivelul de stres și pot duce la o îmbunătățire a percepției despre propria persoană. Reducerea consumerismului și a expunerii pe platforme de social media, ca de altfel și implicarea în activități benefice, mai degrabă decât unele care să caute prestigiul, pot fi benefice. Iar acestea sunt doar câteva idei care pot ajuta.
O altă abordare ar fi aceea de a înțelege resorturile evolutive ale unor astfel de fenomene. Odată înțelese, mecanismele nepotrivirilor evolutive ar putea fi contracarate, iar consecințele lor negative asupra lumii moderne ar putea fi reduse.
