Participarea la vot la alegerile pentru Parlamentul European la cele 9 scrutine care au avut loc din 1979 până în 2019 arată o continuă scădere a prezenţei la urne la nivelul Uniunii Europene, cu excepţia scrutinului din 2019, când s-a înregistrat un reviriment semnificativ, informează site-ul https://results.elections.europa.eu/ro/rata-de-participare/, potrivit Agerpres.
Astfel, de la 61,99%, cât a fost prezenţa la primele alegerile europarlamentare, din 1979, participarea a fost în scădere la scrutinele din anii 1984 (58,98%) şi 1989 (58,41%), cu aproximativ 3 procente. În anul electoral 1994, prezenţa avea să scadă la 56,67%, cu aproximativ 2 procente faţă de alegerile din 1989 şi cu aproximativ 6 procente faţă de cele din 1979.
Scăderea cea mai accentuată a prezenţei avea să se înregistreze la alegerile europene din 1999, când s-au prezentat la vot 49,51% dintre europeni, în scădere cu circa 7 procente faţă de anteriorul scrutin din 1994. O nouă scădere semnificativă succesivă s-a înregistrat la alegerile europene din 2004, în acest an participarea fiind de 45,47% (cu 4 procente faţă de anul 1999).
În anii electorali europeni 2009 şi 2014, prezenţa la vot a fost tot pe un trend descendent, cu 42,97% participare în 2009 şi 42,61% în 2014.
O creştere semnificativă a participării s-a înregistrat la cel mai recent scrutin europarlamentar, din 2019, prezenţa la urne fiind de 50,66%, în urcare cu 8% faţă de anteriorul scrutin din 2014. În ceea ce priveşte prezenţa la vot pe ţări, în intervalul 1979-2019, Belgia, Luxemburg, Grecia şi Malta sunt ţările unde prezenţa la urne la alegerile europene a fost cea mai ridicată.
Astfel, Belgia, ţară fondatoare a UE, are, în perioada 1979-2019, o prezenţă după cum urmează: 91,36% (1979); 92,09% (1984); 90,73% (1989); 90,66% (1994); 91,05% (1999); 90,81% (2004); 90,39% (2009); 89,64% (2014); 88,47% (2019).
La rândul ei, Luxemburg, de asemenea stat fondator al UE, a înregistrat o participare la vot după cum urmează: 88,91% (1979); 88,79% (1984); 87,39% (1989); 88,55% (1994); 87,27% (1999); 91,35% (2004); 90,76% (2009); 85,55% (2014); 84,24% (2019).
Grecia, stat care a aderat la UE în 1981, neparticipând la primul scrutin european, a avut prezenţe ridicate la vot în primele patru scrutinuri şi prezenţe mai scăzute la ultimele rânduri de alegeri, dar la toate alegerile particparea a fost peste media Uniunii Europene: 80,59% (1984); 80,03% (1989); 73,18% (1994); 70,25% (1999); 63,22% (2004); 52,54% (2009); 59,97% (2014); 58,69% (2019).
La alegerile europene din Malta (stat ce a aderat în 2004), în 2004, au participat la vot 82,39% dintre cetăţenii maltezi cu drept de vot, în 2009 – 78,79%, în 2014 – 74,80%, iar în 2019 – 72,70%.
Ţările cu cele mai scăzute prezenţe la vot în perioada 1979-2019 au fost Regatul Unit, Olanda, precum şi multe din ţările din Europa Centrală şi de Est: Slovacia, Polonia, România.
Regatul Unit, stat ce a aderat la UE în 1973, este ţara care a înregistrat cea mai scăzută prezenţă la vot dintre toate statele Uniunii: 32,35% (1979); 32,57% (1984); 36,37% (1989); 36,43% (1994); 24,00% (1999); 38,52% (2004); 34,70% (2009); 35,60% (2014); 37,18% (2019).
În ceea ce priveşte participarea la vot în Olanda, membră fondatoare a UE, aceasta a fost: 58,12% (1979); 50,88% (1984); 47,48% (1989); 35,69% (1994); 30,02% (1999); 39,26% (2004); 36,75% (2009); 37,32% (2014); 41,93% (2019).
Slovacia este ţara din Europa de Est cu cele mai slabe participări la vot: 16,97% (2004); 19,64% (2009); 13,05% (2014); 24,74% (2019).
În Polonia, prezenţa a evoluat după cum urmează: 20,87% (2004); 24,53% (2009); 23,83% (2014); 45,68% (2019).
În România, la alegerile din 2009 au participat 27,67% dintre cetăţenii cu drept de vot, în 2014 – 32,44%, în timp ce în 2019 prezenţa a fost de 51,20%, mai indică sursa citată.
