Florin Tănăsescu
Se crapă de dimineaţă. Cam ora 5, mai mult nicio secundă. O bătrânică aude zgomot suspect la poartă. Tremură de frică. O linişteşte un om de bine: «Tanti, am venit la mata să ungem poarta, că scârţâia de nu s-auzeau privighetorile cântând şi candidaţii lătrând. Pardon, plângând de mila votanţilor».
Femeia se linişteşte şi-i mulţumește Celui de Sus că a trimis pe cineva să aibă grijă măcar de poartă.
Alt sat, aceeaşi oră, plus minus un minut sau două. Un bătrânel, pe la care n-a mai dat nimeni de vreo patru ani ( plus/minus câteva luni), aude pe cineva bătând în gard.
Tremurând, sprijinit în baston, îşi ia inima-n dinţi și se duce să vadă…
«Vezi, tataie, p-aici, prin gaura asta îţi intră matale vulpea, de-ţi fură găina din bătătură», i-a luat vorba din gură un tinerel îmbrăcat într-o vestă….
Nu spunem ce culoare!
«N-am orătănii în curte!››, zice cu voce tremurată bunicul.
Explică degeaba, fiindcă partidul – nu spunem care – îi astupă gaura pe care intra ipotetica vulpe cu un afiş electoral. Odată treaba terminată: «Dacă-l alegi p-ăsta care stă pe post de zăbrea în gard, vei avea şi gâşte, şi raţe, şi cocoşi, şi găini. Gata, noi plecăm, că suntem porumbei-electorali călători».
Şi duşi au fost.
Alt mediu rural, mai sus, pe la deal. Zarvă mare, de se trezeşte toată suflarea. Câini cât cuprind uliţele, lătrând. După ei, alergând, nişte oameni de bine.
Unul se opreşte şi la o portavoce glăsuieşte: «Vedeţi, stimaţi votanţi, ce viaţă v-aşteaptă dacă-l votaţi p-ăl mai bine cotat în sondaje? Lătrături, câini turbaţi, injecţii în burtă, dacă vreunul vă muşcă.»
Apoi, mână haita de maidanezi în altă zonă cu aceleaşi probleme ale candidatului primar încă în funcţie, căzut în preferinţele bazinului electoral rural.
Într-o comună mai de la munte, un baci cânta la fluier, liniştit.
Unul dintre porumbeii-electorali amintiţi mai sus -îmbrăcat de data asta în urs- apare la orizont.
Ciobanul, gata-gata să-nghită instrumentul muzical.
Pseudoursul îi zice duios: «Şezi blând, omule! Blana de pe mine e un fel de avertisment. Am auzit că nu vrei să cobori de la stână să ne votezi».
Măgarul – ăla dintre oi- se face una cu târla. Ăstalaltul, electoral, ia pe semnătură angajamentul baciului că va pune ştampila pe dom’ primar…
Nu spunem care, veţi vedea, veţi auzi, vă veţi cruci după alegeri.
Sănătate să fie! Că-n rest, «Vulpile în vie»…
